Solstițiul de vară, cunoscut și ca solstițiul estival, apare atunci când unul dintre polii Pământului are înclinarea maximă spre Soare. Se întâmplă de două ori pe an, o dată în fiecare esmisferă. Semnificație, legende și superstiții.
În astronomie există două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui și axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului și poartă denumirea de solstiții. Solstițiul de vară este cea mai lungă zi din an și este moment care indică începutul verii astronomice, dat fiind că în preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă.
Solstițiul de vară este deseori asociat cu o mulțime de tradiții populare. Oamenii obișnuiau în această zi să celebreze prin petreceri, dansuri, focuri și cântece. Se spune că energia zilei deosebite este considerată energie a belșugului, vitalității, pasiunii și creativității.
Oamenii obișnuiau să facă baie în râuri sau lacuri pentru că tradiția avea efect curativ și constituia un ritual de renaștere. În unele regiuni se practica și spălatul cu roua adunată în ajunul solstițiului, aceasta reprezentând o practică de frumusețe. Totodată, spălatul cu ierburi în noaptea solstițiului însemna o cură de refacere a sănătății organismului.