04 apr. 2024 | 10:14

4 aprilie 1944, ziua în care moartea a venit din cer. Bucureştiul, distrus de sute de bombardiere americane. „La 13:40 se sună alarma, o mare surprindere”

News
4 aprilie 1944, ziua în care moartea a venit din cer. Bucureştiul, distrus de sute de bombardiere americane.
4 aprilie 1944 - Cea mai mare tragedie din istoria Bucureștiului

4 aprilie 1944, ziua neagră care va rămâne pentru totdeauna în amintirea bucureștenilor! În urmă cu 80 de ani, la ora 13.45, Capitala era bombardată de aviația anglo-americană. Atunci, aproape 3.000 de oameni și-au pierdut viața și sute de clădiri au fost distruse. Majoritatea bombardamentelor au avut loc în zona Gării de Nord din București. Timp de o oră, avioanele americanilor au nimicit tot ce le-a ieșit în cale. A fost un dezastru de nedescris în istoria orașului!

Cum a fost distrus Bucureștiul pe 4 aprilie 1944

Pe 4 aprilie 1944, într-o zi normală de marți, avioanele americane au invadat cerul Bucureștiului. Nimic nu prevestea ce avea să se întâmple. Alarma a sunat, dar bucureștenii au crezut că este doar un exercițiu de rutină. În realitate, americanii atacau Capitala!

Peste 200 de bombardiere B-17, The Boeing Flying Fortress „Fortărețe Zburătoare” declanșaseră un atac sângeros asupra bucureștenilor. La vremea respectivă, mii de oameni au murit și sute de clădiri au fost distruse în totalitate. Ținta principală a fost Gara de Nord, pentru că SUA şi Marea Britanie îşi doreau să împiedice transporturile militare spre frontul din Moldova. Armata sovietică forţa înaintarea spre vest.

„Deodată a început să cadă o ploaie de bombe dinspre gară, înaintând în «covor» spre centru. Ne-am refugiat în subsolul hotelului Union la care locuiam. Bombele cădeau în jurul nostru, zguduind hotelul de deasupra noastră. Antiaeriana noastră trăgea continuu. Afară părea că un infern se dezlănțuise. În adăpost, copiii au început să plângă și unele femei să scoată țipete. Încet, bubuiturile s-au rărit, până când după vreo oră nu s-au mai auzit.

Bărbații au prins curaj și au ieșit în holul hotelului. Am ieșit și eu; din poarta hotelului se vedea arzând Athénée Palace; fum se ridica din alte părți ale orașului. Am ieșit cu Lena din hotel și cu un sentiment de oroare ne-am îndreptat spre Athénée Palace, care tot ardea, flăcări ieșeau de prin fiecare fereastră; ceva mai sus, pe Calea Victoriei, am văzut fumegând hotelul Splendid, aproape complet dărâmat, pe trotuare numai sticlă sfărâmată de la vitrinele magazinelor distruse de suflul bombelor“, povesteau martorii care au luat parte la bombardamentele aviației americane din 4 aprilie 1944.

Gara de Nord, ținta americanilor

La începutul anului 1994, negocierile începute în toamna anului 1943 la Ankara și la Stockholm, privind armistițiul și scoaterea României din războiul împotriva Națiunilor Unite, erau în curs. Pe 4 aprilie 1944, Gara de Nord a fost ținta americanilor, pentru că în trenuri se aflau câteva sute de refugiați din Basarabia și Moldova, care urmau să fie duși în adăposturi din București.

Bombardamentele au făcut ravagii în București, iar supraviețuitorii făceau mărturisiri șocante. Mai multe cartiere au fost atacate de aviația americană: cartierele Filantropia, Grivița, Parcul Domenii, Biserica din Bulevardul Nicolae Titulescu, Bulevardul Dinicu Golescu, Calea Griviței, Calea Plevnei, Calea Victoriei, Cartierul Cotroceni, Cimitirul Sfânta Vineri, Gara de Nord, Hotelul Ambasador, Hotelul Splendid și Athenee Palace, Legația Argentinei, Palatul Regal, Piața Matache Măcelaru și Strada Jules Michelet. În total, 2942 de bucureșteni au murit și alți 2126 au fost răniți. Decedații au fost îngropați în Cimitirul Calvin. Atacul asupra României nu a încetat decât odată cu întoarcerea armelor, la data de 23 august 1944. Atacuri au fost și în alte orașe din țară: Ploiești, Brașov și Turnu-Severin.

Vezi și: România, bombardată de americani și aliați. Moartea și groaza au năvălit peste țară cu o furie apocaliptică în august 1944

Mărturiile șocante ale supraviețuitorilor

„Am văzut un tramvai surprins din mers; conducătorul mort stătea căzut cu pieptul lipit pe comenzi. N-am mers mai departe. Înspre Chitila și Bucureștii noi, trenurile fuseseră parcă răsucite în aer”, declara supraviețuitorul Radu Mihai Dimăncescu.

Ulterior, Generalul Sănătescu scria în jurnalul său următoarele însemnări:

„La ora 13.40 se sună alarma. Au venit 250 de avioane anglo-americane, care au bombardat capitala timp de o oră și jumătate, făcând stricăciuni apreciabile în cartierele Cotroceni, Grivița și Gara de Nord. A fost o mare surprindere pentru noi acest bombardament, fiindcă ne obișnuiserăm cu ideea că Bucureștii nu vor fi bombardați”.

„Până acum s-au înregistrat 900 de morți și 1200 de răniți. Este lipsă de apă în oraș, conductele de apă și Uzina de la Grozăvești fiind avariate.Tramvaiele nu mai circulă. Noroc că lumina electrică functionează. După masă s-a dat alarma din nou. Circa 300 de avioane s-au apropiat de București, însă s-au dirijat apoi spre Ploiești, unde au bombardat puternic cartierul Gării de Sud. Sunt pagube mari, mai ales în centru și la rafinăriile de petrol. În București se resimte lipsa de alimente, căci cei din vecinătatea orașului se tem a mai veni cu aprovizionările obișnuite”, Jurnalul Generalului Sănătescu, Editura Humanitas, 1993.

Foto credit: 4 aprilie 1944.ro si Arhivele Naționale