Tesla a brevetat mașina care se lipește de asfalt cu patru ventilatoare. Tehnologia care ar putea transforma noul Roadster

Există o diferență importantă între o mașină foarte rapidă și una capabilă să folosească întreaga putere disponibilă fără să piardă aderența. Constructorii de automobile sport investesc sume considerabile în aerodinamică, suspensii și anvelope pentru a rezolva această problemă, dar Tesla explorează o soluție mai puțin obișnuită. Compania americană a obținut un brevet pentru un sistem care folosește patru ventilatoare electrice pentru a crea o forță suplimentară de apăsare asupra asfaltului, inclusiv atunci când automobilul se deplasează foarte încet.

Tehnologia ar putea reprezenta una dintre cele mai interesante caracteristici ale viitorului Tesla Roadster, automobilul sport prezentat inițial în 2017 și amânat în repetate rânduri. Deși brevetul nu confirmă că sistemul va ajunge efectiv pe modelul de serie, documentația descrie o abordare diferită de cea utilizată de mașinile de performanță convenționale.

În loc să depindă exclusiv de viteza cu care aerul trece peste caroserie, Tesla propune utilizarea unor ventilatoare capabile să extragă aerul de sub automobil. Rezultatul urmărit este creșterea aderenței la frânare și în viraje, fără necesitatea unor eleroane exterioare de dimensiuni spectaculoase.

Cum funcționează sistemul Tesla care aspiră aerul de sub mașină

Brevetul american US 12.746.987 B1, intitulat Electric Fan Car, a fost acordat Tesla pe 29 septembrie 2026. Cererea a fost depusă în ianuarie 2024 și are la bază o solicitare provizorie din ianuarie 2023.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Sistemul descris include patru ventilatoare electrice amplasate unul lângă altul în difuzorul aerodinamic posterior. Aerul este aspirat printr-o deschidere aflată sub automobil, între roțile din spate, apoi direcționat printr-un canal către ventilatoarele care îl evacuează în exterior.

Prin reducerea presiunii aerului de sub caroserie, sistemul creează o diferență de presiune care apasă automobilul către suprafața drumului. Principiul este cunoscut în industria auto, însă avantajul soluției active constă în faptul că efectul nu depinde exclusiv de viteza de deplasare.

În cazul unui automobil sport convențional, forța aerodinamică de apăsare crește odată cu viteza. La deplasarea lentă, eficiența unui eleron este limitată, chiar dacă acesta poate produce forțe considerabile la viteze foarte mari.

Vezi și:

Peugeot readuce la viață RCZ într-o versiune electrică de 500 CP. Se încarcă de la 10% la 80% în doar 10 minute

Hyundai pregătește două SUV-uri electrice pentru Europa. Unul ar putea costa sub 30.000 de euro și concura cu Renault și Skoda

Ventilatoarele Tesla ar putea funcționa inclusiv atunci când mașina este aproape staționată, oferind o rezervă suplimentară de aderență în momentele în care aceasta contează cel mai mult.

Energia necesară ar proveni din bateria de înaltă tensiune a automobilului, iar sistemul ar putea fi controlat automat de electronica mașinii sau activat de șofer.

Documentația include și o soluție pentru reducerea recirculării aerului din spatele vehiculului, deoarece acest fenomen ar diminua eficiența ventilatoarelor și ar consuma inutil energie.

Există însă provocări tehnice importante. Ventilatoarele necesită spațiu, consumă electricitate și trebuie protejate împotriva apei, pietrelor și altor obiecte care pot ajunge sub automobil. De asemenea, Tesla nu a publicat rezultate experimentale care să demonstreze forța de apăsare efectivă a sistemului brevetat.

De ce noul Tesla Roadster ar putea folosi o tehnologie deja testată în motorsport

Interesant este că desenele din brevet prezintă un automobil care seamănă cu Tesla Model S, model a cărui producție s-a încheiat în aprilie 2026. Acest detaliu sugerează că proiectul ar putea proveni dintr-un program mai vechi de dezvoltare a unei versiuni de înaltă performanță.

În condițiile în care Tesla pregătește prezentarea noului Roadster, programată pentru 15 octombrie 2026, tehnologia a atras din nou atenția. Compania a brevetat anterior și un sistem cu ventilatoare și elemente mobile amplasate sub caroserie, precum și soluții aerodinamice active.

Ideea nu este însă o premieră mondială. În Formula 1, Brabham BT46B a folosit în 1978 un ventilator pentru a genera aderență suplimentară, iar automobilul a câștigat Marele Premiu al Suediei cu Niki Lauda.

Mai recent, britanicii de la McMurtry au demonstrat potențialul acestei tehnologii cu modelul electric Spéirling, capabil să genereze aproximativ 2.000 de kilograme-forță de apăsare aerodinamică inclusiv la staționare. Automobilul a stabilit un record spectaculos la Goodwood și a demonstrat că poate rula inversat, susținut de forța generată de sistemul său aerodinamic activ.

Diferența este că Tesla încearcă să integreze ventilatoarele într-un difuzor relativ convențional, fără să depindă de elemente suplimentare care etanșează spațiul dintre caroserie și asfalt.

Pentru viitorul Roadster, o asemenea soluție ar putea fi mai utilă decât promisiunile spectaculoase despre posibilitatea utilizării unor propulsoare inspirate de tehnologia SpaceX. Aderența suplimentară poate contribui direct la performanțele de accelerare, frânare și virare.

Totuși, existența unui brevet nu înseamnă că tehnologia va ajunge obligatoriu în producție. Tesla a înregistrat numeroase invenții care nu s-au concretizat în produse comerciale, iar Roadster rămâne unul dintre cele mai întârziate proiecte ale constructorului.

Pentru pasionații de automobile sportive, inclusiv cei din România, întrebarea este dacă Tesla va transforma aceste idei într-un automobil real sau dacă noua prezentare va aduce încă o serie de promisiuni tehnologice. Un Roadster capabil să genereze aderență suplimentară independent de viteză ar putea reprezenta un progres interesant, dar performanțele vor trebui demonstrate prin teste, nu doar prin documentația unui brevet.

Hyundai a lansat o mașină electrică de aproape cinci metri la numai 13.300 de euro. Autonomie de peste 500 km, dar nu o poți cumpăra în România