Fructele copacului vecinului cad în curtea ta. Cui îi aparțin merele, nucile sau prunele ajunse dincolo de gard

Un pom aflat lângă gard poate deveni, în perioada în care fructele ajung la maturitate, motiv de discuții între vecini. Dacă merele, nucile sau prunele cad singure din crengi și ajung în curtea de alături, situația este reglementată de Codul civil, care face o distincție importantă între fructele desprinse în mod natural și cele culese direct din pom.

Ce se întâmplă cu fructele care cad singure

Codul civil are o prevedere clară pentru situația în care ramurile unui arbore trec peste limita dintre două proprietăți. Articolul 613 prevede că proprietarul terenului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor vecinului are dreptul să le taie și, în același timp, „are dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său”.

Asta înseamnă că, dacă un măr, un nuc sau un prun se află pe proprietatea unei persoane, iar fructele se desprind singure și cad peste gard, pe terenul vecinului, acestea pot fi păstrate de proprietarul terenului pe care au ajuns. Regula este formulată expres în Codul civil și se referă la fructele care au căzut în mod natural.

Prin urmare, simplul fapt că pomul se află pe proprietatea vecinului nu înseamnă că toate fructele care ajung în curtea ta trebuie să fie returnate. În cazul fructelor care s-au desprins singure din pom și au căzut pe terenul învecinat, legea stabilește în mod expres dreptul proprietarului acelui teren de a le păstra.

Vezi și:

La ce temperatură să setezi apa din calorifere în octombrie. Centrala nu trebuie să funcționeze ca în mijlocul iernii

Merele, nucile și prunele sunt tratate la fel

Regula nu este legată de un anumit tip de fruct. Dacă un măr este plantat lângă gard și merele coapte cad natural în curtea vecinului, acestea intră în situația prevăzută de art. 613 din Codul civil. Același principiu se aplică și în cazul nucilor, prunelor sau al altor fructe care se desprind singure și ajung pe terenul învecinat.

Există și o regulă generală în Codul civil privind dobândirea fructelor. Articolul 550 prevede că fructele se cuvin proprietarului, dacă legea nu dispune altfel, iar dreptul de proprietate asupra fructelor naturale se dobândește la momentul separării de bunul care le-a produs.

În cazul analizat aici, însă, există tocmai o prevedere specială pentru fructele care cad natural pe proprietatea vecină. Articolul 613 stabilește expres că proprietarul acelui teren are dreptul să păstreze fructele ajunse astfel pe fondul său.

Vezi și:

Ai primit o donație de la părinți? Clauza din contract care contează la moștenire și ce pot cere ceilalți frați

Bani de la fostul soț și după divorț. Când poate fi acordată pensia de întreținere

Dar dacă vecinul culege fructele direct din pom?

Aici apare diferența esențială. Una este situația în care un măr se desprinde singur din creangă și cade în curtea vecină și alta este situația în care o persoană culege mărul direct din pom, în timp ce acesta se află încă pe arbore.

Prevederea din art. 613 se referă explicit la „fructele căzute în mod natural pe fondul său”. Prin urmare, dreptul prevăzut de acest articol este legat de fructele care au ajuns pe proprietatea vecină prin desprindere naturală, nu de o regulă care ar permite culegerea fructelor aflate încă în pom.

De altfel, regula generală din art. 550 spune că fructele și productele se cuvin proprietarului, dacă prin lege nu se dispune altfel. Pentru fructele naturale și industriale, dreptul de proprietate se dobândește la data separării de bunul care le-a produs.

Așadar, dacă fructul este încă prins de creanga pomului, situația este diferită de cea în care acesta s-a desprins singur și a ajuns în curtea vecinului. Faptul că o creangă se află deasupra proprietății vecine nu transformă automat fructele aflate încă în pom în bunuri care pot fi culese de persoana de pe terenul respectiv.

Ce spune legea despre ramurile care trec gardul

Problema fructelor este legată direct de o altă situație prevăzută de același articol din Codul civil: ramurile și rădăcinile pomului care ajung pe proprietatea vecinului. Articolul 613 prevede că proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor vecinului are dreptul să le taie.

Aceeași dispoziție legală îi recunoaște proprietarului terenului și dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe proprietatea sa. Cele două situații sunt prevăzute în același alineat, astfel încât regula privind fructele nu trebuie confundată cu dreptul de a culege fructele direct din pom.

Codul civil stabilește, de asemenea, o regulă privind amplasarea arborilor. În lipsa unor dispoziții diferite prevăzute de lege, regulamentul de urbanism sau obiceiul locului, arborii trebuie să fie sădiți la cel puțin doi metri de linia de hotar, cu excepția celor mai mici de doi metri, a plantațiilor și a gardurilor vii.

Dacă această distanță nu este respectată, proprietarul vecin poate cere scoaterea sau, după caz, tăierea arborilor, plantațiilor ori gardurilor vii, la înălțimea corespunzătoare, pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea se află.

Un exemplu simplu: mărul de lângă gard

Să presupunem că ai un măr plantat pe terenul tău, aproape de limita cu proprietatea vecină. Când merele se coc, unele rămân pe ramurile care se întind deasupra gardului, iar altele se desprind singure și cad în curtea vecinului.

Pentru merele care cad natural în curtea vecină, art. 613 prevede că proprietarul acelui teren are dreptul să le păstreze. Situația este diferită în cazul merelor care sunt încă prinse de crengi și sunt culese direct din pom, deoarece prevederea legală invocată se referă la fructele care au căzut în mod natural.

Același exemplu poate fi aplicat unui nuc. Dacă nucile cad singure peste gard, proprietarul terenului pe care au ajuns le poate păstra, potrivit regulii din Codul civil. Dacă însă cineva le culege direct din pom, nu mai este vorba despre fructe „căzute în mod natural”, situație pentru care legea prevede în mod expres dreptul proprietarului terenului vecin.

Ce trebuie să rețină proprietarii

În cazul pomilor plantați lângă gard, diferența dintre cele două situații este importantă. Fructele care cad în mod natural pe terenul vecin pot fi păstrate de proprietarul acelui teren, deoarece acest drept este prevăzut expres de art. 613 din Codul civil.

În schimb, această regulă nu trebuie extinsă la fructele care sunt încă în pom și sunt culese direct. Codul civil vorbește în mod expres despre fructele „căzute în mod natural”, iar regula generală privind fructele prevede că acestea se cuvin proprietarului, dacă legea nu stabilește altceva.

Pentru vecinii care au pomi aproape de gard, merită urmărite și regulile privind ramurile, rădăcinile și distanța față de linia de hotar. Astfel, situația nu se rezumă doar la întrebarea cine păstrează merele sau nucile după ce acestea au căzut, ci și la drepturile pe care fiecare proprietar le are în raport cu arborele aflat pe terenul celuilalt.

La ce temperatură să setezi apa din calorifere în octombrie. Centrala nu trebuie să funcționeze ca în mijlocul iernii