Peste 200 de nave naziste au reapărut în Dunăre. Seceta extremă scoate la suprafață o blocadă din 1944

Nivelul foarte scăzut al Dunării a readus la suprafață epavele unor nave germane scufundate intenționat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Peste 200 de ambarcațiuni se află în apropierea localității Prahovo din Serbia, iar unele dintre ele sunt acum mai vizibile decât au fost în ultimii 80 de ani, potrivit Popular Science.

Temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor au redus puternic debitul fluviului. Fenomenul dezvăluie o parte spectaculoasă a istoriei, dar aduce și probleme. Navele blochează parțial traseul navigabil, pot conține explozibili și îngreunează transportul comercial.

Epavele nu reprezintă o descoperire nouă. Localnicii și autoritățile cunosc existența lor de mai multe decenii. Totuși, perioadele de secetă le fac tot mai ușor de observat și oferă echipelor specializate condiții mai bune pentru îndepărtarea lor.

Germanii au creat intenționat o blocadă sub apă

Povestea epavelor începe în toamna anului 1944. Trupele germane se retrăgeau în fața Armatei Roșii, care avansa prin estul Europei. Comandanții naziști nu doreau ca navele, armele și echipamentele să ajungă în mâinile sovieticilor.

Vezi și:

La ce temperatură să setezi apa din calorifere în octombrie. Centrala nu trebuie să funcționeze ca în mijlocul iernii

Militarii au primit ordinul de a scufunda ambarcațiunile rămase pe Dunăre. Navele nu au fost abandonate în locuri alese întâmplător. Ele au fost poziționate astfel încât să formeze o barieră și să împiedice înaintarea forțelor sovietice în amonte.

Blocada era alcătuită din barje, remorchere, nave de transport și ambarcațiuni militare. Operațiunea nu a reușit să oprească definitiv ofensiva sovietică. Cele mai multe epave au rămas însă pe fundul fluviului după încheierea războiului.

Situația arată cum o epavă din Al Doilea Război Mondial poate continua să influențeze mediul și activitatea oamenilor după mai multe generații. În cazul navelor de la Prahovo, principala problemă este reducerea spațiului disponibil pentru navigație.

Vezi și:

Ungaria a reușit să ridice Dunărea cu până la 20 de centimetri la Paks. Soluția care a salvat turbinele de la oprire

De ce centrala nucleară a Bulgariei nu este afectată de nivelul scăzut al Dunării. Motivul pentru care Kozlodui funcționează la capacitate maximă, iar Cernavodă reduce producția

Epavele încă amenință transportul pe Dunăre

Navele formează un obstacol într-o zonă îngustă a fluviului. Atunci când apa scade, culoarul sigur pentru transport devine și mai mic. Navele comerciale trebuie să încetinească, să transporte încărcături mai reduse sau să evite anumite porțiuni.

Banca Europeană de Investiții estimează că blocajele provoacă Serbiei pierderi economice anuale de aproximativ 5,75 milioane de dolari. Dunărea este una dintre principalele căi comerciale ale Europei. Fluviul leagă porturile din centrul continentului de Marea Neagră.

Problema nu este întâlnită doar în Serbia. În perioadele foarte secetoase, scăderea debitelor afectează transportul, producția de energie și agricultura în mai multe state. Râurile Europei afectate de secetă pot genera pierderi de miliarde de euro prin blocarea sau încetinirea activităților comerciale.

Nivelul redus al Dunării creează probleme și în România. În vara lui 2026, debitul foarte scăzut a afectat inclusiv funcționarea unor instalații energetice. Oprirea controlată a Reactorului 1 de la Cernavodă a readus în atenție dependența infrastructurii de disponibilitatea apei.

Operațiunea de curățare este lentă și periculoasă

Autoritățile sârbe au început în 2024 îndepărtarea unor epave din zona Prahovo. Prima etapă vizează 21 de nave aflate pe o porțiune de aproximativ cinci kilometri. Proiectul este susținut financiar de Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.

Echipele folosesc pompe speciale pentru a elimina noroiul și sedimentele acumulate în interiorul ambarcațiunilor. Epavele care pot fi deplasate sunt ridicate sau remorcate. Resturile prea mari ori instabile pot fi îngropate complet pentru a permite lărgirea culoarului navigabil.

Fiecare navă trebuie verificată înainte de începerea lucrărilor. Unele epave ar putea păstra muniție, mine sau alți explozibili rămași din război. Scafandrii trebuie să inspecteze structurile în apă tulbure, unde vizibilitatea este foarte redusă.

Seceta creează astfel o situație paradoxală. Nivelul scăzut al apei afectează ecosistemele și transportul, dar face epavele mai accesibile. Autoritățile pot lucra mai ușor în zone care, în condiții normale, sunt acoperite de un strat gros de apă și sedimente.

Îndepărtarea navelor ar putea face navigația mai sigură și ar încuraja transferul mărfurilor de pe șosele către transportul fluvial. Până la finalizarea proiectului, epavele rămân o amintire vizibilă a războiului și un obstacol pe una dintre cele mai importante artere comerciale ale Europei.