Harta drumurilor expres care vor fi date în folosinţă în următorul an. Numărul kilometrilor noi scade simţitor
Deși au fost gândite ca o soluție rapidă și mai accesibilă pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, drumurile expres din România au ajuns să avanseze mult sub așteptările inițiale. La mai bine de un deceniu de la momentul în care statul român își propunea o rețea extinsă de șosele rapide, datele actuale arată o scădere semnificativă a numărului de kilometri care vor fi dați în folosință în următorii ani, cu un singur tronson programat pentru inaugurare în 2026.
Rețeaua actuală de drumuri expres, mult sub planurile inițiale
În prezent, România are mai puțin de 150 de kilometri de drumuri expres construiți. Comparativ cu obiectivele stabilite în urmă cu peste zece ani, diferența este considerabilă. Master Planul General de Transport, aprobat în februarie 2015, prevedea realizarea a peste 2.400 de kilometri de drumuri expres, considerate o alternativă mai simplă și mai ieftină la autostrăzi. Între timp, prioritățile de investiții s-au schimbat, iar aceste proiecte au pierdut din importanță în fața altor tipuri de infrastructură rutieră.
Singurul drum expres finalizat integral este DEx12 Craiova – Pitești. Cu o lungime de 122 de kilometri, acesta a fost încheiat în 2025 și rămâne, până în prezent, unica șosea națională de mare viteză dusă complet la capăt.
Ce drumuri expres sunt deja în exploatare
Pe lângă DEx12 Craiova – Pitești, lista drumurilor expres operaționale mai include două segmente totalizând 15 kilometri din DEx16 Arad – Oradea – A3. De asemenea, un tronson de cinci kilometri al DEx4 Turda – Dej este utilizat ca legătură între Autostrada Transilvania (A3) și DN1, pe ruta Turda – Cluj-Napoca.
Aceste porțiuni nu reușesc însă să schimbe imaginea de ansamblu, în condițiile în care rețeaua de drumuri expres rămâne extrem de limitată raportat la dimensiunea țării și la nevoile de mobilitate.
2026, un an cu un singur tronson nou
Potrivit informațiilor disponibile, în 2026 este așteptată inaugurarea unui singur segment de drum expres: cei 11 kilometri ai DEx6 Brăila – Galați. Tronsonul se află în șantier și va completa Podul peste Dunăre de la Brăila, cu o lungime de doi kilometri, finalizat în 2023.
„Dunărea mai aproape: dăm în circulație DEx Brăila – Galați (10,76 km) în prima jumătate a anului, maximizând utilitatea Podului suspendat de la Brăila”, a transmis recent Cristian Pistol, managerul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Inițial, acest drum expres era programat pentru inaugurare în 2025, însă termenul a fost amânat.
Estimări până în 2029 și întârzieri majore
Conform estimărilor platformei 130km.ro, care monitorizează proiectele mari de infrastructură rutieră, până în 2029 rețeaua drumurilor expres ar putea fi extinsă cu aproximativ 170 de kilometri. În 2027 este prevăzută finalizarea unui segment de 11 kilometri din DEx14 Oar – Satu Mare, contractul de execuție fiind semnat în octombrie 2025.
Pentru anul 2028 este estimată finalizarea loturilor 1 și 2 ale DEx16 Arad – Oradea, între Oradea și Chișineu Criș, cu o lungime cumulată de 73 de kilometri. În schimb, pentru lotul 3, Chișineu Criș – Arad, în lungime de 47 de kilometri, și drumul de legătură către zona industrială Arad Vest, de 2,9 kilometri, perioada de finalizare rămâne incertă, deși contractele au fost deja semnate.
Premierul Ilie Bolojan a explicat recent că ordinul de începere a lucrărilor a fost amânat până în primăvara anului 2027, din cauza supracontractării masive a proiectelor de investiții.
„Este un proiect important pentru partea de vest a României, dar a cărui începere nu suntem în situația să o discutăm în perioada imediat următoare”, a declarat acesta.
Drumurile expres, între avantaj și limitare
Drumurile expres au fost concepute ca șosele rapide, mai puțin costisitoare decât autostrăzile, dar cu un nivel de siguranță și capacitate mai redus. Potrivit normativului CNAIR din 2013, aceste drumuri sunt destinate exclusiv autovehiculelor, fără acces pentru pietoni, bicicliști sau vehicule lente. Ele au cel puțin două benzi pe sens, separare mediană și nu intersectează la nivel alte căi de comunicație.
Viteza de proiectare variază între 120 km/h în zonele de șes, 100 km/h în zonele de deal și 80 km/h în regiunile montane, conform Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 45/1998.