Utilizarea ChatGPT „ne face mai proști”, avertizează cercetătorii, alimentând teama că AI ne afectează gândirea critică

Inteligența artificială generativă a devenit, pentru mulți, butonul de „rezolvă-mi problema”: îți face un plan de vacanță, îți structurează un eseu, îți analizează un set de date sau îți lustruiește o scrisoare de intenție. Întrebarea incomodă este ce se întâmplă cu mintea noastră când începem să externalizăm tocmai partea grea, adică efortul de gândire.

Pe fondul exploziei de utilizare a chatboților, mai mulți cercetători și educatori ridică un semnal: nu neapărat că AI-ul este „rău” în sine, ci că dependența de el poate reduce implicarea cognitivă și poate slăbi exercițiul gândirii critice. Iar unele studii recente, citate în materialul de față, sugerează că riscul nu e doar teoretic.

Ce arată studiile despre creier, muncă și școală

Un studiu publicat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), universitatea citată de publicația BBC în contextul acestui subiect, a măsurat activitatea cerebrală cu electroencefalografie (EEG) în timp ce participanții scriau eseuri. Concluzia raportată de cercetători: cei care au folosit ChatGPT au prezentat mai puțină activitate în rețele cerebrale asociate procesării cognitive pe durata exercițiului. În plus, aceiași participanți au avut dificultăți mai mari în a cita din propriile texte, comparativ cu cei care nu au folosit un chatbot.

În cadrul experimentului au fost 54 de participanți recrutați de la MIT și universități din apropiere, iar prompturile folosite au inclus cereri de rezumare a subiectelor de eseu, identificare de surse, precum și rafinarea gramaticii și a stilului. inteligența artificială a fost folosit și pentru generarea și articularea ideilor, însă unii utilizatori au simțit că instrumentul nu e foarte bun exact la acest capitol. Autorii studiului au descris rezultatele ca un motiv „presant” de a investiga posibilitatea unei scăderi a abilităților de învățare.

În altă zonă, Carnegie Mellon University și Microsoft au analizat riscul de „lene intelectuală” la locul de muncă. Ei au chestionat 319 angajați din birouri care folosesc inteligența artificială cel puțin o dată pe săptămână și au examinat aproximativ 900 de exemple de sarcini date către AI, de la analiză de date la verificarea respectării unor reguli. Un rezultat cheie: cu cât oamenii aveau mai multă încredere că instrumentul poate face treaba, cu atât depuneau mai puțin efort de gândire critică.

Folosirea ChatGPT și a altor unelte de inteligență artificială îți poate afecta capacitatea de a gândi. (Concept Playtech, cu ajutorul AI)

De ce AI-ul poate face munca mai bună, dar învățarea mai slabă

Un studiu al Oxford University Press (OUP), publicat în octombrie, a arătat că șase din zece elevi intervievați au simțit că AI le-a afectat negativ abilitățile legate de școală. Totuși, aceeași zonă de cercetare vine cu nuanțe: Dr. Alexandra Tomescu, specialist OUP, spune că nouă din zece elevi declară că AI i-a ajutat să dezvolte cel puțin o abilitate (de la rezolvare de probleme la creativitate sau recapitulare), dar aproximativ un sfert admit că AI-ul „face prea ușor” să-ți faci temele. Cu alte cuvinte, instrumentul poate fi și sprijin, și scurtătură.

Profesorul Wayne Holmes (UCL) avertizează însă că entuziasmul depășește dovezile: el susține că nu există încă „evidență independentă la scară” despre eficiența și siguranța acestor instrumente în educație sau despre ideea că au, per total, un impact pozitiv. Mai mult, el vorbește despre riscul de „atrofie cognitivă”, când abilitatea scade tocmai pentru că AI-ul preia sarcini pe care altfel le-am exersa.

Un exemplu invocat în material este cel al radiologilor care folosesc AI pentru interpretarea radiografiilor înainte de diagnostic. Un studiu de la Harvard Medical School a constatat că asistența AI a îmbunătățit performanța unor clinicieni, dar a afectat-o pe a altora, din motive încă neclare, iar autorii au cerut cercetări suplimentare despre interacțiunea om-AI, astfel încât instrumentele să „amplifice” performanța umană, nu să o erodeze. În logica lui Holmes, pericolul e simplu de formulat: „rezultatele” pot arăta mai bine, dar înțelegerea poate rămâne mai slabă.

Cum folosești chatbotul fără să-ți „închizi” creierul

Din perspectiva OpenAI, mesajul transmis în material este că studenții n-ar trebui să folosească ChatGPT ca să „externalizeze” munca. Jayna Devani, care conduce educația internațională la OpenAI, spune că rolul ideal este mai degrabă de tutor: un dialog în care AI te ajută să descompui o problemă, să înțelegi pașii și să înveți, nu doar să primești un răspuns gata ambalat. Ea dă exemplul unui student care lucrează noaptea târziu și nu poate cere imediat ajutorul unui profesor, iar un astfel de instrument poate umple golul, dacă e folosit țintit.

Tot aici apare și o idee-cheie de „igienă”: verificarea. Holmes insistă că orice student ar trebui să înțeleagă cum „raționează” instrumentul, ce limite are și cum sunt gestionate datele de companiile care îl oferă. AI-ul nu e „doar un calculator mai deștept”, spune el, ci o tehnologie cu implicații mult mai largi, iar deciziile bune vin din folosire informată: pui întrebări mai bune, verifici, rescrii cu capul tău și rămâi autorul final.