Adio „dată de expirare” pe alimente în România. Schimbarea propusă promite mai puțină risipă, dar cere mai multă atenție la raft

Jucătorii din comerțul alimentar vor să schimbe modul în care românii citesc etichetele. Data clasică de expirare ar putea dispărea din forma actuală și fi înlocuită cu două repere separate: până când produsul poate fi vândut în magazin și până când este, de fapt, sigur pentru consum. Ideea vine pe fondul îngrijorărilor legate de risipa alimentară, aflată în creștere și în România.

Conform Agerpres, propunerea a fost prezentată în cadrul dezbaterii „România la raft”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), unde reprezentanți ai comercianților și ai industriei alimentare au vorbit despre cum pot fi salvate alimente încă bune de aruncarea la gunoi doar pentru că „a trecut termenul de pe etichetă”.

De la o singură dată pe etichetă la două termene clare

În prezent, consumatorii văd, în general, fie data producției și termenul de valabilitate, fie doar data expirării, formulată ca „A se consuma până la…”. Pentru mulți români, asta înseamnă că, în ziua următoare, produsul devine automat „periculos”, chiar dacă din punct de vedere microbiologic este în continuare sigur o perioadă.

Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), spune că sistemul actual este prea rigid și nu ajută nici cumpărătorul, nici comercianții, nici ONG-urile care ar putea primi donații de alimente.

Horoscop miercuri, 17 decembrie: ziua deciziilor importante și a clarificărilor necesare

Zodiile pentru care totul se schimbă începând cu 16 decembrie 2025. Au parte de tot ce au visat până acum

El propune ca pe etichetă să apară două informații distincte: o dată limită până la care produsul poate fi vândut în magazin și o dată până la care produsul rămâne bun pentru consum. Practic, după ce trece termenul de comercializare, produsul nu ar mai putea fi vândut, dar ar putea fi consumat sau donat în siguranță încă o perioadă de timp, stabilită pe baza testelor de laborator.

Cum ar putea fi redusă risipa alimentară

Exemplul dat de comercianți este simplu: conservele aflate la promoție. Când un retailer reduce cu 50% prețul unor conserve care „expiră” peste câteva zile, mulți clienți evită să le cumpere, de teamă că nu le vor consuma „la timp”. De asemenea, după data înscrisă acum pe etichetă, produsele nu mai pot fi donate către azile, cantine sociale sau alte centre.

Dacă ar exista un termen clar până la care produsul poate fi vândut și un alt termen, mai îndelungat, până la care poate fi consumat în siguranță, consumatorul ar putea profita de promoții fără teamă, iar comercianții ar putea dona legal alimente încă bune, în loc să le arunce.

Specialiștii atrag atenția însă că o astfel de schimbare ar obliga autoritățile să regândească și modul de informare a publicului. Consumatorii ar trebui să înțeleagă diferența dintre „data limită de vânzare” și „data până la care produsul rămâne sigur pentru consum”, altfel confuzia s-ar putea accentua.

România se apropie de nivelul de risipă alimentară din Vest

Potrivit reprezentanților comercianților, risipa alimentară din România a crescut de aproximativ cinci ori după Revoluție. Dacă în primii ani de tranziție diferența față de Vest era uriașă, acum ne apropiem de media europeană: în timp ce în multe state occidentale se aruncă în jur de 187 kg de mâncare pe an pe cap de locuitor, România ar fi ajuns deja la circa 160 kg.

„Înainte, diferența era foarte mare între noi și ei. Acum, din păcate, îi prindem din urmă la capitolul risipă, nu la bunăstare”, au punctat participanții la dezbatere.

În același timp, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) continuă să le reamintească românilor că trebuie să cumpere din locuri autorizate și să verifice de fiecare dată termenul înscris pe ambalaj, indiferent cum va arăta eticheta în viitor.

Modelul belgian și ce ar putea prelua România

Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), a amintit că în Belgia există deja un model mai sofisticat, cu trei repere pe etichetă. În funcție de testele de laborator, se stabilește o perioadă totală de valabilitate, împărțită astfel: o parte pentru comercializare la preț întreg, o perioadă scurtă pentru vânzare cu preț redus și o ultimă secțiune în care produsele pot fi direcționate către consum colectiv – de exemplu, prin donații – cu costuri deductibile fiscal.

Pentru ca un sistem similar să funcționeze și în România, ar fi nevoie nu doar de schimbarea etichetelor, ci și de ajustări fiscale și clare reguli pentru donații – astfel încât lanțul să fie avantajos pentru toți: producători, comercianți, ONG-uri și, la final, consumatori.

Până atunci, schimbarea rămâne doar la nivel de idee și dezbatere publică. Dacă va deveni lege, vom arunca teoretic mai puțină mâncare bună la gunoi – dar cumpărătorii vor trebui să fie și mai atenți la ce scrie, în detaliu, pe etichetă.