Românul Denis Tudor împinge Hyperloop-ul spre realitate: capsule electrice „plutitoare” prin tuburi, testate în SUA la 102 km/h de Swisspod

Un moment important pentru industria Hyperloop a avut loc în Statele Unite, la Pueblo, Colorado, unde Swisspod — companie elvețiano-americană co-fondată de românul Denis Tudor — a atins un nou record global operațional de viteză pentru un sistem Hyperloop.

Românul Denis Tudor duce Hyperloop-ul mai aproape de utilizare: Swisspod stabilește un nou record operațional de viteză în SUA

În cadrul unei demonstrații urmărite de oficiali americani și peste 150 de invitați internaționali, compania a rulat capsula pe pista sa de testare și a ajuns la 65 mph, adică aproximativ 102 km/h. Într-un domeniu în care promisiunile au depășit adesea testele concrete, o performanță măsurată și repetabilă, în regim operațional, are o greutate aparte.

Evenimentul nu a fost doar despre cifre. Swisspod a folosit demonstrația pentru a arăta direcția tehnică în care merge: o arhitectură Hyperloop gândită să fie mai pragmatică și mai ușor de extins, în care infrastructura rămâne „pasivă”, iar tehnologia esențială este integrată în capsulă. Compania a prezentat și Aerys 1, primul său model de capsulă, cu un design futurist, construit ca un punct de plecare pentru viitoarele iterații de test și, în timp, pentru trecerea către utilizare comercială.

Recordul din Pueblo și infrastructura care crește spre 1,6 kilometri

Testul din Pueblo, Colorado, s-a desfășurat pe cea mai mare pistă Hyperloop din lume dezvoltată de Swisspod în SUA, amplasată în campusul Pueblo Plex. În forma actuală, pista are 520 de metri, însă planul este ca infrastructura să ajungă la aproximativ 1,6 kilometri după finalizare, pe o suprafață totală de 43 de acri. Ca ordin de mărime, vorbim despre o întindere comparabilă cu 25 de terenuri de fotbal sau circa 12.200 de mașini parcate, ceea ce arată ambiția proiectului: nu este o instalație demonstrativă „de vitrină”, ci un spațiu de testare care se apropie de condițiile reale de exploatare.

Doliu în lumea muzicii. Artista care cucerea scenele lumii la 13 ani, a murit la doar 26 de ani. Era pe o trotinetă când a fost lovită de o maşină

Horoscop 12 decembrie 2025: ce surprize și oportunități aduce această zi pentru fiecare zodie

Recordul de 65 mph (102 km/h) poate părea modest dacă îl compari cu „visele” Hyperloop de viteze apropiate de cea a sunetului, dar în dezvoltarea transporturilor contează progresul incremental și stabilitatea sistemului. Un sistem de transport nu devine credibil printr-o singură accelerație spectaculoasă, ci prin capacitatea de a rula controlat, repetat, în condiții variate, cu siguranță și predictibilitate. Exact această idee a fost subliniată de Denis Tudor, CEO-ul Swisspod, care a spus că echipa demonstrează tehnologie Hyperloop „reală” și că următorii pași vor însemna creșterea puterii și „forțarea” sistemului într-un ritm pe care industria nu l-a mai văzut.

În aceeași logică, prezentarea capsulei Aerys 1 este importantă nu doar pentru aspect, ci ca semn că Swisspod își construiește propriul ecosistem: capsulă, propulsie, integrare și testare. În faza actuală, fiecare iterație de hardware și software trebuie să fie compatibilă cu infrastructura și să permită măsurători clare, astfel încât dezvoltarea să fie ghidată de date, nu de marketing. Asta face diferența între un concept atrăgător și un sistem care, treptat, poate fi certificat, standardizat și produs la scară.

Swisspod Colorado Pueblo Plex/Denis Tudor

„Infrastructură pasivă, capsulă inteligentă”: diferența de arhitectură pe care mizează Swisspod

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale abordării Swisspod este felul în care definește „practic” și „accesibil” într-o industrie în care costurile de infrastructură pot ucide proiecte înainte să prindă viață. Denis Tudor susține că soluția companiei este „fundamental diferită” de alte propuneri de pe piață, deoarece infrastructura este pasivă, iar tehnologia de bază este integrată în capsulă. În termeni simpli, compania încearcă să reducă complexitatea și costul elementelor fixe (tub, pistă, instalații), mutând cât mai mult din „inteligență” și din componentele critice în vehicul.

În centrul acestui concept se află un sistem de propulsie brevetat, proiectat pentru eficiență ridicată la viteze foarte mari. Într-un proiect Hyperloop, propulsia și controlul sunt esențiale, deoarece capsula trebuie să se deplaseze într-un tub cu presiune scăzută, cu pierderi minime și cu stabilitate. Când compania vorbește despre „fără egal pe piață”, miza nu este doar performanța brută, ci și eficiența energetică și costul pe kilometru, care vor decide dacă sistemul are o șansă reală de implementare între orașe.

Această filosofie — infrastructură mai simplă, capsulă mai sofisticată — are și un avantaj strategic: poate accelera testarea și iterația. Dacă cele mai complicate componente sunt în capsulă, poți schimba versiuni, poți introduce îmbunătățiri și poți testa rapid fără să reconstruiești permanent infrastructura. Totodată, reduce riscul ca proiectul să rămână blocat în faza de „șantier” din cauza investițiilor masive necesare în elemente fixe.

Nu întâmplător, progresul anunțat vine imediat după închiderea unei finanțări de 13 milioane de dolari. În dezvoltarea tehnologiilor de transport, finanțarea nu e doar combustibil pentru PR, ci pentru infrastructură, validări, testare, echipe de inginerie și conformare. O rundă de capital în acest punct sugerează că investitorii văd un drum plauzibil către comercializare, chiar dacă acesta rămâne dificil și plin de pași intermediari.

Swisspod Colorado Pueblo Plex/Denis Tudor

Ce înseamnă Hyperloop și unde se vede următorul prag de viteză

Hyperloop este, în esență, un sistem de transport electric de mare viteză în tuburi cu presiune scăzută, unde capsule autonome se deplasează prin levitație. Promisiunea sa este dublă: viteză foarte mare (teoretic, aproape de viteza sunetului) și eficiență energetică superioară față de transportul clasic, cu emisii directe de CO₂ inexistente la nivel de operare. În practică, provocările sunt numeroase: siguranță, menținerea condițiilor din tub, managementul energiei, controlul vibrațiilor, evacuare în caz de incident, standardizare și costuri de construcție.

Swisspod încearcă să răspundă acestor provocări printr-un program de testare în două geografii. În paralel cu pista din SUA, compania continuă testele pe infrastructura proprie din Elveția, unde a realizat o misiune descrisă drept cea mai lungă de până acum pentru Hyperloop, echivalentă cu 141,6 km la scară reală. În plus, Swisspod a comunicat o viteză echivalentă maximă de 488,2 km/h în cadrul acestor teste, un indicator care sugerează că firma își urmărește progresul pe mai multe fronturi: distanță simulată, stabilitate și performanță.

Contextul din spatele companiei explică și ambiția: Swisspod a fost fondată în 2019 de Denis Tudor și Cyril Dénéréaz, descriși ca multipli câștigători ai SpaceX Hyperloop Competition. Experiența din competiții de acest tip contează pentru că obligă echipele să treacă dincolo de teorie și să construiască prototipuri funcționale, cu constrângeri reale de timp și resurse. În ultimă instanță, exact această cultură a prototipării rapide pare să fie direcția pe care Tudor o promovează: teste frecvente, creșteri graduale ale puterii, validări succesive și o țintă declarată de comercializare.

Recordul operațional din Pueblo nu închide discuția despre Hyperloop, dar o face mai concretă. Într-o industrie în care multe proiecte au rămas la stadiul de randări și promisiuni, fiecare test reușit, pe o pistă tot mai mare, împinge tehnologia spre locul unde contează cu adevărat: utilitatea reală, măsurabilă, pentru transportul dintre orașe.