Dacă te-ai îngrășat, mai nou este de la schimbările climatice. Mâncarea devine mai calorică și mai săracă în nutrienți, arată un nou studiu

Ideea că schimbările climatice ne afectează doar prin valuri de căldură, inundații sau topirea ghețarilor începe să fie depășită. Un nou studiu realizat de cercetători din Olanda arată că până și ceea ce punem zilnic în farfurie se schimbă odată cu creșterea emisiilor de CO₂ din atmosferă.

Concluzia lor este tulburătoare: multe dintre culturile alimentare de bază devin mai bogate în calorii, dar mai sărace în proteine și nutrienți esențiali, ceea ce poate contribui la obezitate și la o formă periculoasă de „foame ascunsă”, în care mănânci destul, dar nu primești ce-ți trebuie.

Cum „îngrașă” CO₂ mâncarea, nu doar planeta

Cercetătorii de la Universitatea Leiden au analizat date din mai multe studii în care 43 de tipuri de culturi comestibile – de la orez, grâu și orz, până la roșii, cartofi, soia sau năut – au fost cultivate la diferite niveluri de dioxid de carbon, atât în seră, cât și în aer liber.

În termeni simpli, mai mult CO₂ înseamnă mai multă fotosinteză. Plantele produc astfel mai mulți carbohidrați – zaharuri și amidon – ceea ce le sporește conținutul caloric. Problema este că, în același timp, concentrațiile de proteine și de minerale esențiale, precum zincul și fierul, scad.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Studiul arată că, în medie, acești nutrienți pot scădea cu aproximativ 4,4%, iar în unele cazuri chiar cu până la 38%. Năutul, de exemplu, a arătat o scădere puternică a zincului, în timp ce două dintre cele mai importante culturi pentru omenire – orezul și grâul – pierd și ele proteine și micronutrienți.

Când nivelul de CO₂ se dublează, efectul negativ asupra valorii nutritive se amplifică. Iar cercetătorii avertizează că nu mai vorbim despre scenarii teoretice: dacă în trecut experimentele se făceau la aproximativ 350 ppm CO₂, astăzi suntem deja la circa 425 ppm și ne îndreptăm spre 550 ppm în decursul vieții noastre.

Mai multe calorii, mai puțini nutrienți: rețeta pentru obezitate și „foame ascunsă”

Consecințele pentru sănătatea publică pot fi uriașe. Chiar dacă, la nivel global, vom reuși să producem suficientă mâncare pentru o populație în creștere, această mâncare riscă să fie „goală pe dinăuntru”: plină de calorii, dar săracă în substanțe de care organismul are cu adevărat nevoie.

Cercetătorii vorbesc despre un viitor în care obezitatea, bolile cronice și imunitatea scăzută se pot agrava nu doar din cauza sedentarismului și a alimentelor ultraprocesate, ci și pentru că până și culturile considerate „de bază” devin mai puțin nutritive. Aceasta este ceea ce numesc „foame ascunsă”: nu mori de foame, dar ești tot mai bolnav.

În plus, studiul sugerează că în anumite condiții pot crește chiar și concentrațiile unor metale toxice, precum mercurul sau plumbul, deși pentru această concluzie este nevoie de mai multe cercetări. În orice caz, combinația „mai multe calorii – mai puțini nutrienți – posibile toxine” nu arată deloc bine pentru generațiile viitoare.

Nici agricultura în sere nu este ferită de problemă. Deși spațiile controlate cresc productivitatea și pot diversifica dieta, îmbogățirea cu CO₂ folosită pentru a accelera creșterea plantelor poate reduce, la rândul ei, concentrația de nutrienți din legume și fructe. Autorii studiului spun că aceste efecte ar trebui luate în calcul atunci când vorbim despre „mâncare sănătoasă” produsă în sisteme intensive.

În final, mesajul lor este clar: schimbările climatice nu ne afectează doar clima, ci și calitatea fiecărei înghițituri. Iar dacă, într-o zi, vei da vina în glumă pe atmosferă pentru kilogramele în plus, s-ar putea ca știința să-ți dea, măcar parțial, dreptate.