UE nu știe ce să facă în privința ChatGPT: Bruxelles amână aplicarea regulilor din Digital Services Act

Uniunea Europeană are una dintre cele mai dure legislații digitale din lume, dar exact în fața unuia dintre cele mai populare produse tech – ChatGPT – pare prinsă pe picior greșit. Comisia Europeană recunoaște, neoficial, că are nevoie de cel puțin încă un an ca să decidă cum anume se aplică Regulamentul pentru Servicii Digitale (DSA) acestui tip nou de serviciu, deși chatbotul de la OpenAI a depășit deja pragul care îl transformă, pe hârtie, într-o platformă “foarte mare” în ochii UE, notează Politico.

De ce e o problemă

În Europa, ChatGPT este folosit masiv: OpenAI a spus recent că peste 120 de milioane de utilizatori pe lună folosesc funcția de căutare din ChatGPT. Asta îl pune din start peste pragul de 45 de milioane de utilizatori prevăzut în DSA pentru a declara un serviciu “very large”. În mod normal, de aici ar urma obligații mai grele: evaluări de risc pentru dezinformare, sănătate publică, procese democratice, mecanisme de raportare a conținutului, transparență asupra algoritmilor.

Numai că DSA a fost scris înainte ca inteligența artificială generativă să explodeze. Legea descrie bine marketplace-uri, rețele sociale sau motoare de căutare, dar nu descrie perfect un chatbot generalist care poate fi, în aceeași zi, motor de căutare, generator de text, unealtă de programare, companion și… uneori, interlocutor al unor oameni în criză. De aici blocajul: Bruxelles-ul trebuie mai întâi să decidă ce este ChatGPT din punct de vedere juridic – motor de căutare, platformă sau serviciu mai larg de AI – iar abia apoi ce obligații i se aplică.

Un oficial al Comisiei citat de publicația care a dezvăluit discuțiile spune că o decizie este așteptată abia la mijlocul lui 2026, ceea ce împinge aplicarea efectivă spre finalul anului.

Între două legi: AI Act și DSA

Paradoxul e că ChatGPT este deja prins de o altă lege europeană: AI Act. Din august 2025, modelele de acest tip trebuie să-și evalueze riscurile și să le reducă, altfel riscă amenzi de până la 15 milioane de euro. Dar DSA merge mai departe decât AI Act pe o zonă sensibilă: “riscurile sistemice”. Iar aici Comisia e deosebit de atentă după ce chiar OpenAI a recunoscut că, săptămânal, peste 1,2 milioane de conversații par să vină de la persoane care își exprimă intenții de auto-vătămare – și că modelul “nu se comportă întotdeauna cum ar trebui” în astfel de situații.

Experții în drept digital de la Bruxelles spun că asta va fi partea dură pentru OpenAI: DSA cere dovada că ai identificat riscurile (de la dezinformare până la protejarea minorilor) și că le-ai redus, nu doar o pagină de “principii” pe site. “Nu va mai merge cu copy/paste din ce fac acum”, a spus un consultant citat în analiză.

Ce mai încurcă lucrurile

Comisia trebuie să aleagă și cât de larg desemnează ChatGPT. Dacă îl tratează ca motor de căutare, obligațiile sunt mai înguste. Dacă însă îl tratează ca serviciu de inteligență artificială generalist, atunci OpenAI ar trebui să facă o evaluare de risc mult mai amplă – inclusiv asupra modului în care modelul generează răspunsuri, recomandă conținut sau poate influența alegeri și sănătate publică.

Iar asta nu e tot: OpenAI ar putea să conteste desemnarea, așa cum au încercat și alte platforme mari, ceea ce ar mai lungi și mai mult calendarul.

Concluzia

Pe scurt, Europa are două legi puternice – AI Act și DSA – dar niciuna nu a fost scrisă cu exact acest tip de produs în minte. Între timp, folosirea ChatGPT crește, riscurile devin mai vizibile, iar Bruxelles-ul își ia timp ca să nu dea o decizie care să fie ulterior răsturnată. Practic, până în 2026 AI-ul aleargă, iar regula îl urmărește din urmă.