Plasticul din noi: Cum ne pot schimba microplasticele sănătatea și mintea, dar și ce putem face, conform cercetătorilor

Cercetătorii descoperă că microplasticele nu se opresc la ambalaje, ele ajung în sânge, creier și intestin, influențând bacteriile și poate chiar starea psihică.

Fragmente microscopice de plastic au fost detectate în aproape toate țesuturile umane analizate, de la sânge și plămâni, până la placentă și creier.

O estimare recentă sugerează că doar în creier s-ar putea acumula până la 5 grame, echivalentul unei lingurițe. Asta înseamnă că plasticul nu mai este doar în jurul nostru, ci literalmente în noi, scrie The Guardian.

La Universitatea din Graz (Austria), cercetătorul Christian Pacher-Deutsch a observat că atunci când bacteriile intestinale sunt expuse la cinci tipuri comune de microplastice, compoziția lor se modifică, iar substanțele produse în urma acestor schimbări seamănă cu cele asociate depresiei și cancerului colorectal.

Deși este prea devreme pentru concluzii ferme, el avertizează că “microbiomul joacă un rol central în sănătatea generală, iar reducerea expunerii la microplastice ar trebui privită ca o măsură de precauție esențială”.

Particulele provin din ambalaje, textile sintetice, vopsele, cosmetice sau anvelope auto și pot trece prin pereții intestinali și pulmonari, ajungând în sânge, în organe și chiar în celule. Efectele acestor acumulări sunt abia la începutul studiului, dar primele rezultate sunt îngrijorătoare.

Legătura dintre microplastice și bolile neurologice

Jaime Ross, neurocercetător la Universitatea din Rhode Island (SUA), a demonstrat în experimente pe șoareci că animalele expuse la microplastice au prezentat comportamente anormale și modificări la nivelul proteinelor din creier, asemănătoare celor observate în depresie și demență.

Alte cercetări au identificat microplastice în arterele persoanelor cu boli cardiovasculare, iar prezența acestor particule a fost asociată cu un risc de cinci ori mai mare de infarct, accident vascular sau deces.

Ross avertizează că microplasticele nu sunt inerte, așa cum s-a crezut mult timp. Ele se degradează, eliberează compuși chimici și pot interfera cu funcționarea normală a organelor.

Chiar dacă nu se cunoaște o limită „sigură” de expunere, experții spun că reducerea contactului cu plasticul este o măsură logică, mai ales în bucătărie sau în produsele de igienă zilnică.

Cum putem limita expunerea zilnică la microplastice

Cercetătorii recomandă evitarea contactului dintre plastic și sursele de căldură, nu reîncălzi alimente în recipiente de plastic, nu turna băuturi fierbinți în pahare de unică folosință și folosește ustensile din lemn sau metal.

Chiar și tăierea alimentelor pe tocătoare din plastic poate contribui la contaminare.

De asemenea, se recomandă trecerea la sticle din sticlă sau inox, folosirea ceaiului vrac în locul pliculețelor lipite cu adezivi sintetici, alegerea textilelor naturale pentru haine și lenjerii și verificarea etichetelor produselor cosmetice pentru a evita ingrediente precum polietilena sau acrilații.

Chiar dacă nu putem elimina complet microplasticele din viața noastră, reducerea surselor directe de expunere poate fi un pas important.

Cum nivelurile par să fi crescut semnificativ în ultimii 20 de ani, înțelegerea efectelor acestora asupra sănătății umane va deveni una dintre marile provocări științifice ale deceniului.