FOTO | Ce a mai rămas în picioare în Fâșia Gaza: dimensiunea dezastrului și acum scenariile reconstrucției după bombardamentele Israelului

După aproape doi ani de război și lovituri repetate, Fâșia Gaza arată ca un șantier de dărâmături întins de la nord la sud. Evaluările ONU bazate pe imagini din satelit indică o degradare structurală fără precedent a localităților, a terenurilor agricole și a infrastructurii sociale (școli, spitale, servicii publice). În paralel, planurile de încetare a focului și de administrare post-conflict, aflate în dezbatere internațională, ridică întrebări complicate: cât va dura curățarea deșeurilor, cine va plăti reconstrucția și cum se pot întoarce oamenii în zone devenite, pe alocuri, nelocuibile?

Ce arată evaluările despre distrugeri

Date recente citate de organizații internaționale arată că aproximativ 78% din clădirile din Fâșie au suferit avarii, iar mai mult de jumătate dintre acestea au fost distruse complet. În educație, circa 90% dintre școli fie au fost rase de pe fața pământului, fie au suferit avarii majore; niciun campus universitar nu a rămas integral funcțional. La nivel de terenuri, aproape 98,5% din suprafețele agricole ar fi afectate într-o anumită măsură, iar accesul este îngreunat sau interzis în porțiuni întregi trecute sub regim de zonă militară.

Un alt indicator al amplorii dezastrului este cantitatea de moloz și resturi din structuri prăbușite: estimările vorbesc despre circa 54 de milioane de tone de deșeuri de construcții care trebuie identificate, colectate, sortate, evacuate și — pe cât posibil — reciclate. Operațiunea este complicată de riscurile reziduale (muniții neexplodate, instabilitate structurală) și de absența unei rețele funcționale de servicii municipale care să gestioneze fluxuri atât de mari.

Vedere de ansamblu a ruinelor unui fost oraș locuit, surprinsă în timp ce copii refugiați privesc din calea bombardamentelor israeliene. (Foto: AFP)

Cât costă refacerea Gaza și cât ar dura

Banca Mondială estima, pentru primul an de conflict până în octombrie 2024, un necesar de aproximativ 53 de miliarde de dolari pentru reparații și reconstrucție; între timp, distrugerile s-au extins, ceea ce împinge nota de plată și mai sus. În practică, reconstrucția se împarte în trei etape: (1) stabilizare umanitară și refacerea serviciilor critice (apă, energie provizorie, drumuri-cheie), (2) înlăturarea deșeurilor și decontaminare, (3) reconstrucția infrastructurii sociale și a locuințelor. Fiecare etapă depinde de celelalte și de securitatea la sol, astfel încât un orizont realist se măsoară în ani, nu în luni.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

La nivel tehnic, reconstrucția va cere lanțuri logistice robuste (aport de ciment, oțel, materiale), acces sigur pentru utilaje grele, capacitate locală de execuție și o arhitectură de guvernanță care să coordoneze donatorii, agențiile ONU, ONG-urile și administrațiile locale. Fără aceste condiții, fondurile — oricât de mari — se pot irosi în blocaje și întârzieri.

Palestinieni merg prin distrugerile lăsate în urmă de ofensiva aeriană și terestră israeliană din Khan Younis. (Foto: AFP)

Șcenarii posibile pentru „ziua de după”

În cel mai optimist scenariu, un acord de încetare a focului stabil și mecanismele de acces umanitar ar deschide coridoare sigure pentru echipele de evaluare tehnică, urmate de operatori de salubrizare și ingineri. Prioritățile ar fi: readucerea online a punctelor de apă potabilă, refacerea rutelor pentru aprovizionare, amplasarea de locuințe temporare și redeschiderea treptată a școlilor în spații provizorii.

Un scenariu intermediar ar presupune reluarea intermitentă a ostilităților, cu ferestre scurte de lucru și focalizare pe insule de stabilitate — ceea ce ar transforma reconstrucția într-un efort fragmentat, cu costuri suplimentare. În cel mai pesimist scenariu, persistența zonelor de excludere militară și insecuritatea generală ar bloca ani la rând demersurile de refacere în profunzime, împingând populația spre deplasări repetate și dependență cronică de asistență umanitară.

Imagine cu distrugerile din Fâșia Gaza, care arată că puține lucruri au mai rămas in stare relativă bună. (Foto: AFP)

Ce ar trebui făcut prima dată în Fâșia Gaza

Planificarea realistă cere o listă minimală de acțiuni „critice”: cartografiere la zi a daunelor și a riscurilor (inclusiv UXO), management integrat al deșeurilor de construcții, refacerea punctelor de distribuție a apei și electricității (inclusiv soluții temporare off-grid), redeschiderea rutelor logistice, protecția siturilor sociale (școli/spitale) și mecanisme transparente de contractare. În paralel, schemele de locuire temporară trebuie să fie ancorate în planurile urbanistice, pentru a evita formarea unor așezări precare pe termen nedefinit.

Concluzia este dură, dar necesară: ce a mai rămas „în picioare” în Gaza nu poate susține singur revenirea la normal. Magnitudinea distrugerilor, cantitatea uriașă de deșeuri, impactul asupra terenurilor agricole și colapsul infrastructurii sociale cer o reconstrucție etapizată, costisitoare și dependentă de securitate. Fără un cadru de pace sustenabil și o coordonare internațională riguroasă, scenariile de refacere rămân, deocamdată, doar pe hârtie.

Vezi mai multe imagini AICI.