Adio cumul pensie-salariu: ce opțiuni rămân pentru cei care ies la pensie la 50 de ani
Guvernul pregătește schimbări majore care vor afecta mii de români retrași timpuriu din activitate. Cumulul pensie-salariu ar urma să fie interzis în sectorul public, ceea ce înseamnă că polițiștii, piloții, diplomații sau angajații Curții de Conturi nu vor mai putea să revină pe funcții după ce se pensionează la 50 de ani. Măsura este inclusă în cel de-al treilea pachet de austeritate și are ca scop reducerea cheltuielilor bugetare. Întrebarea care se ridică acum este: ce opțiuni mai au acești pensionari activi? Autoritățile spun că experiența lor îi face valoroși pentru mediul privat.
Se elimină cumulul pensie-salariu în sectorul public
Guvernul pregătește un nou val de măsuri de austeritate, de această dată vizând direct ministerele și administrația centrală, considerată prea costisitoare și ineficientă. Pachetul 3 de reforme prevede restricții dure, printre care eliminarea posibilității de pensionare anticipată pentru polițiști, piloți, diplomați și angajații Curții de Conturi. În paralel, Executivul trebuie să finalizeze rectificarea bugetară, într-un context financiar extrem de tensionat.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că prioritatea este reducerea aparatului birocratic și stoparea cumulului pensiei cu salariul în sistemul public.
„E nevoie de reducerea aparatului din instituțiile centrale. Lucruri care să însemne, de exemplu: interdicția cumulului pensie cu salariu mi se par că ar fi un lucru bun pentru că decât să reducem un post al unui om care nu are altă sursă de venit, dacă tot ai plecat la pensie la 50 de ani, cred că poți să-ți găsești un loc de muncă fiind un om valoros în sectorul privat”, a spus șeful Guvernului. Tot el a precizat că noul pachet va include și măsuri pentru stimularea producției de energie și va fi asumat în Parlament.
„Singurele soluții sunt reducerea evaziunii și stoparea cheltuielilor inutile, altfel urmează majorări de taxe”
Problemele apar însă la rectificarea bugetară. Ministerele au cerut suplimentar nu mai puțin de 80 de miliarde de lei, însă resursele disponibile sunt mult mai reduse. Potrivit surselor, cele mai multe instituții vor primi mai puțini bani, cu excepția domeniilor vitale: pensii, sănătate, dobânzi la credite, asistență socială și investiții. „Suntem presați de investițiile deja contractate pe fonduri europene, unde ne-am dublat angajamentele”, a recunoscut premierul Bolojan.
Radu Marinescu, ministrul Justiției, a spus că Guvernul caută soluții pentru a acoperi „toate sumele necesare”, dar analiștii avertizează că deficitul bugetar riscă să depășească 9% din PIB. Expertul fiscal Gabriel Biriș a atras atenția că „nu există bani pentru 80 de miliarde, dar nici pentru 25. Singurele soluții sunt reducerea evaziunii și stoparea cheltuielilor inutile, altfel urmează majorări de taxe”.
Premierul a negociat deja la Bruxelles o țintă de deficit de 8,4% din PIB, peste estimarea inițială de 7%. Rectificarea bugetară urmează să fie pusă în transparență în aceste zile și adoptată de Guvern săptămâna viitoare.