Legea pensiilor magistraților, atacată la Curtea Constituțională. Judecătorii ÎCCJ au votat în unanimitate

Discuțiile aprinse din ultimele săptămâni privind reforma pensiilor de serviciu din sistemul judiciar au ajuns într-un punct critic. După proteste și avertismente venite din partea magistraților, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a analiza legalitatea noilor prevederi adoptate de Guvern prin asumarea răspunderii în Parlament.

Vot în unanimitate la Înalta Curte

Decizia de a sesiza CCR a fost luată joi, 4 septembrie, în cadrul ședinței Secțiilor Unite ale ÎCCJ. Din totalul judecătorilor prezenți, toți cei 86 au votat în favoarea sesizării Curții Constituționale. Astfel, instanța supremă transmite un semnal puternic privind nemulțumirea față de proiectul care modifică pensiile magistraților.

Contextul este unul tensionat: în săptămânile anterioare, numeroase instanțe și parchete din întreaga țară și-au suspendat activitatea în semn de protest față de măsurile promovate de Guvern.

Ce schimbări aduce proiectul de lege

Potrivit actului normativ adoptat prin asumarea răspunderii, pensia magistraților ar urma să fie limitată la maximum 70% din salariul net încasat în ultima lună de activitate. În plus, vârsta de pensionare ar crește treptat, urmând ca, peste zece ani, aceasta să ajungă la 64 de ani.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Datele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) arată că, la nivel național, din aproximativ 215.000 de pensii de serviciu, doar 5.000 aparțin magistraților, adică în jur de 4%. Tot CSM a subliniat că, în prima parte a anului 2025, vârsta medie de pensionare a judecătorilor și procurorilor rămâne una scăzută, de aproximativ 52 de ani.

Criticile Consiliului Superior al Magistraturii

Nemulțumirile magistraților au fost exprimate public încă din august. Într-un comunicat din 21 august, CSM a atras atenția că măsurile adoptate de Guvern ar afecta grav independența justiției. Forul a menționat o serie de aspecte care, în opinia sa, indică o presiune constantă asupra sistemului judiciar:

• luări de poziție repetate ale coaliției de guvernare, prin care se sugerează că sistemul judiciar este responsabil pentru dificultățile economice;
• intensificarea campaniilor critice din mass-media;
• promovarea agresivă a ideii că eliminarea pensiilor speciale urmărește doar înlăturarea unor privilegii;
• ignorarea argumentelor reprezentanților sistemului judiciar în cadrul dezbaterilor;
• discursuri publice și acțiuni considerate de CSM drept generatoare de „ură publică” la adresa magistraților.

Consiliul a transmis că modificările impuse de Executiv reprezintă „o atitudine inadmisibilă” și o manifestare a puterii executive „contrară principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor”.

Magistrații cer dialog și transparență

CSM a subliniat că orice intervenție asupra statutului judecătorilor și procurorilor trebuie să fie rezultatul unui dialog real cu sistemul judiciar. De asemenea, forul solicită ca măsurile adoptate să aibă o justificare transparentă și să respecte principiul proporționalității, raportat la complexitatea și riscurile activității judiciare.

În plus, magistrații consideră că proiectul Guvernului contravine reformei realizate deja prin Legea 282/2023, care reglementa sistemul pensiilor de serviciu.

Următorul pas: decizia CCR

Sesizarea ÎCCJ marchează un moment cheie în conflictul dintre magistrați și Executiv. Rămâne acum în sarcina Curții Constituționale să stabilească dacă modificările aduse pensiilor de serviciu respectă principiile fundamentale ale statului de drept. Până atunci, tensiunile din sistemul judiciar rămân ridicate, iar efectele asupra activității instanțelor și parchetelor continuă să fie vizibile.