Pensiile de serviciu ale magistraților, sub incidența unei noi legi. Ce se întâmplă cu cele mai mari venituri din România, pensiile speciale de invidiat

În România, pensiile de serviciu ale magistraților au fost dintotdeauna un subiect intens dezbătut, iar acum, odată cu publicarea unui nou proiect de lege, se află din nou în centrul atenției. Vorbim despre venituri care depășesc de câteva ori media națională și care au creat, de-a lungul timpului, un puternic sentiment de inechitate socială. Prin modificările propuse, autoritățile încearcă să aducă mai multă sustenabilitate și echitate în sistem, dar și să răspundă cerințelor europene legate de jaloanele din PNRR.

Proiectul, aflat în dezbatere la Ministerul Muncii, vizează atât modul de calcul, cât și condițiile de pensionare, cu scopul declarat de a corecta discrepanțele uriașe dintre pensiile speciale și cele bazate strict pe contributivitate. Dacă în prezent un magistrat poate ieși la pensie cu până la 80% din baza de calcul și la vârste relativ reduse, noua lege aduce schimbări radicale.

Ce schimbări aduce proiectul pentru pensiile de serviciu

Potrivit documentului, vârsta de pensionare va fi aliniată cu cea din sistemul public, iar vechimea totală cerută va fi de 35 de ani, din care cel puțin 25 exclusiv în magistratură sau în funcțiile vizate de lege. Cuantumul pensiei va scădea de la 80% la 55% din baza de calcul, iar pensia netă nu va putea depăși 70% din ultimul venit net.

Un alt element important este faptul că primele, premiile sau alte beneficii nepermanente vor fi eliminate din baza de calcul. Totodată, pentru fiecare an lipsă până la vechimea minimă sau vârsta standard, pensia se va reduce cu 2%. Practic, ieșirea la pensie mai devreme va fi descurajată prin penalizări clare și consistente.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

De asemenea, proiectul instituie un calendar tranzitoriu prin care vârsta minimă de pensionare crește gradual, de la 47 de ani și 8 luni în 2025 până la 65 de ani în 2037. Se mențin, însă, drepturile deja dobândite: cei care au decizii emise sau îndeplinesc condițiile înainte de 1 octombrie 2025 nu vor fi afectați.

De ce sunt necesare aceste modificări

Necesitatea reformei vine atât din considerente sociale, cât și din obligațiile internaționale ale României. În prezent, pensia medie a unui magistrat ajunge la 24.000–25.000 lei, adică de aproximativ 10 ori mai mare decât pensia medie națională. Acest decalaj accentuează sentimentul de nedreptate și ridică întrebări privind sustenabilitatea sistemului pe termen lung.

În plus, Comisia Europeană a respins anterior soluția impozitării progresive a pensiilor speciale, considerată neconstituțională de CCR. Astfel, singura opțiune viabilă a rămas reformarea directă a condițiilor și modului de calcul. Fonduri europene de peste 230 de milioane de euro, aflate în cadrul PNRR, depind de implementarea acestei schimbări până la finalul lui 2025.

Pe lângă dimensiunea financiară, există și o motivație legată de calitatea actului de justiție. Guvernul argumentează că pensionarea timpurie a magistraților, uneori la 45–50 de ani, duce la pierderea unei resurse valoroase de experiență profesională, ceea ce afectează funcționarea sistemului judiciar.

Cum vor fi afectați magistrații și ce urmează

Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, cei mai afectați vor fi magistrații care nu îndeplinesc încă condițiile pentru pensionare până la 1 octombrie 2025. Aceștia vor trebui să rămână în sistem până la vârsta standard și să accepte un cuantum mai mic al pensiei.

Pentru cei care se află deja aproape de pensionare, drepturile rămân neschimbate, astfel încât impactul va fi resimțit mai ales de generațiile viitoare de judecători și procurori. Excepție fac judecătorii CCR, care nu sunt incluși în proiectul actual, fapt ce ar putea genera noi discuții și critici privind egalitatea de tratament.

Deocamdată, proiectul este în dezbatere publică și urmează să treacă prin Guvern și Parlament. Este foarte probabil ca, până la forma finală, să apară amendamente sau ajustări, dar direcția principală este clară: reducerea privilegiilor și aducerea pensiilor de serviciu mai aproape de principiile contributivității.