De ce nu ne putem relaxa nici măcar în vacanțe? Un psihoterapeut ne dezvăluie cauzele și oferă soluții: „Altfel, finalul va fi resimțit ca un moment de oboseală”. EXCLUSIV

Concediile au scopul de a ne relaxa și de a ne încărca cu energie, dar se întâmplă tot mai des ca perioada pe care o așteptăm cu nerăbdare – uneori chiar câteva luni – să vină la pachet cu un val surprinzător de stres și dezamăgire. „Anxietatea de vacanță”, așa cum este ea numită de specialiști, este un fenomen tot mai întâlnit, iar Silvia Ciubotaru, psihologă și psihoterapeută, a explicat, în exclusivitate pentru Playtech, care sunt cauzele apariției și cum putem gestiona stresul.

De ce stresul ne urmărește când plecăm în vacanță

Ne imaginăm concediul ca pe o oază de relaxare: fără emailuri, fără deadline-uri și cu timp doar pentru noi. Și totuși, uneori, ceea ce ar trebui să fie cel mai plăcut moment al anului se transformă într-un cocktail de stres și anxietate. Fenomenul poartă chiar un nume: anxietatea de vacanță, și tot mai mulți specialiști atrag atenția asupra lui.

Pentru a înțelege mai bine de ce relaxarea ne ocolește tocmai atunci când ar trebui să fim cel mai fericiți, am discutat cu Silvia Ciubotaru, psihologă și psihoterapeută. Absolventă a Facultății de Psihologie din București și specializată în psihoterapie experiențială, Silvia lucrează în prezent în proiecte de educație și cultură pentru tineri, precum In a Relationship sau Ideo Ideis.

Conform specialistei, unul dintre principalele motive pentru care vacanța ne poate aduce stres este dorința de a bifa cât mai multe obiective și de a programa numeroase activități. Și, inevitabil, planurile nu merg întotdeauna așa cum ne-am dori.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

„Vacanța ca o cursă cu nenumărate obiective. În acest caz, stresul e generat de multitudinea de planuri pe care oamenii își doresc să le realizeze în interiorul unei perioade finite de timp, definită ca vacanță. Să ajungem în diverse locuri, să ne vedem cu mai mulți oameni, să citim, să facem diverse sporturi, să mergem la petreceri – practic, vacanța devine un soi de listă de activități care trebuie prioritizate și care necesită efort personal.

În mod evident, unele dintre aceste planuri nu sunt realizabile, din diverse motive. Atunci pot apărea sentimente de frustrare, tristețe iritabilitate și chiar conflicte interpersonale, care afectează negativ experiența subiectivă a oamenilor, în timp ce aspectul de odihnă/relaxare al vacanței este complet ignorat și deprioritizat”, ne-a spus Silvia Ciubotaru.

Banii, motiv de stres chiar și în vacanță

Banii sunt un alt punct important atunci când vorbim despre stresul din vacanță. Economisim uneori luni întregi pentru câteva zile de răsfăț, dar gândurile legate de costuri nu ne dau pace. Fiecare activitate, deși promite distracție și amintiri de neuitat, ne face să ne întrebăm constant: „Oare nu ne întoarcem acasă cu buzunarele goale?” Și apoi, ce urmează?

„Vacanța ca investiție financiară – în acest caz, resursele financiare disponibile pentru vacanță sunt percepute ca limite sau obstacole ale libertății oamenilor de a se bucura cu adevărat de acea vacanță. Și chiar sunt niște limite cât se poate de reale, dar bunăstarea emoțională nu depinde în mod automat de cât de mulți bani cheltuim.

În mod cert, stresul resimțit este mai mare atunci când fiecare activitate planificată în vacanță vine la pachet cu o mulțime de gânduri și calcule legate de costuri, prețuri sau bani. Uneori oamenii nici nu realizează cât de mult timp petrec în conversații despre prețuri și bani, iar asta înseamnă și că nu conștientizează că pot să-și limiteze investiția de timp în această sursă de stres și neplăcere”, a menționat psihoterapeuta.

„Vacanța este importantă tocmai pentru a ne da ocazia de a ieși, temporar, din rutina muncilor de zi cu zi”

De altfel, de multe ori, vacanța nici nu mai e despre relaxare, ci despre a bifa task-uri nepuse la punct. Vrem ca în cele câteva zile departe de casă să rezolvăm, culmea, sarcini ce țin de serviciu, dar și să punem la punct relația cu partenerul. Să nu mai spunem că, pentru mulți români, concediul este egal cu renovarea locuinței.

„Vacanța ca ‘spațiu’ de rezolvat probleme amânate sau neglijate – aici mă refer la oamenii care încearcă să recupereze în vacanță tot felul de ‘munci’ neterminate. De la ‘Plec cu laptopul în vacanță ca să mai termin niște treburi’ și până la ‘În vacanța asta o să lucrăm la relația noastră de cuplu’ sau ‘În concediu trebuie să fac curat în toată casa’ – toate astea sunt dovezi ale dificultății oamenilor de a-și lua în serios nevoia de odihnă și relaxare.

Mai mult, aș zice că reprezintă dovada unei clasificări nerealiste a activităților zilnice. Mulți oameni se gândesc la muncă strict din perspectiva efortului remunerat, dar bunăstarea personală depinde de mult mai multe tipuri de eforturi depuse de fiecare dintre noi, în fiecare zi a vieții noastre. Realitatea e că toate aceste activități reprezintă diverse tipuri de muncă, iar vacanța este importantă tocmai pentru a ne da ocazia de a ieși, temporar, din rutina muncilor de zi cu zi”, a subliniat Silvia Ciubotaru.

Dorința de a fi perfecți pe social-media ne aduce stresul în vacanță

Nu de puține ori plecăm în vacanță cu gândul de a face pozele perfecte și de a vizita cele mai „instagramabile” destinații – chiar ne planificăm ținutele în detaliu pentru fiecare în parte, iar rezultatul, deși așteptăm sute de like-uri, este stresul. Nu ne mai comportăm ca simpli turiști, ci ca vloggeri de travel, iar asta, fără să ne dăm seama, ne distruge concediul.

„Vacanța ca experiență de etalat în social media – o altă sursă modernă de stres în vacanță este reprezentată de nevoia de a împărtăși sau etala pe social media experiența vacanței. Și da, poate părea frivol pentru unii și poate genera judecăți facile, dar aceasta chiar este o nevoie emoțională resimțită de mulți oameni de toate vârstele. Aceștia ajung să petreacă ore întregi din vacanță cu telefonul în mână, căutând unghiul perfect pentru o poză sau o filmare, editând imagini sau scriind despre experiențele din vacanță, ratând, de fapt, însăși vacanța.

Când ajungi să te porți ca un documentarist al propriei vacanțe, nu mai ești în concediu, ci ești într-o continuă presiune de a performa și de a-ți menține o anumită imagine în spațiul virtual. Amintirile din vacanță sunt importante, dar e mai sănătos pentru psihicul nostru să le înregistrăm în corp și în suflet, decât în spațiul virtual sau în telefon”, a mărturisit Silvia Ciubotaru.

De ce nu putem lăsa gândurile despre muncă acasă

„Sunt în vacanță, dar gândul zboară la ce am lăsat în ultima zi la muncă”. Plecați fizic, dar prinși mental în rutina de zi cu zi – așa ne prinde adesea concediul. Silvia ne dezvăluie că asta se întâmplă pentru că avem nevoie de mai mult de 3-4 zile pentru a ne detașa de gândurile care ne macină și a intra cu adevărat în starea de relaxare.

„De multe ori, oamenii numesc ‘vacanță’ ceea ce, practic, e un fel de escapadă. Adică 3-4 zile la rând, căci mai mult nu s-a putut, din diverse motive. Teoretic, e vacanță. Practic, e doar un altfel de efort, în care e extrem de puțin probabil ca creierul chiar să reușească să se instaleze într-o altfel de realitate și să se bucure de ea. Relaxarea nu e ceva ce poți comanda pur și simplu unui creier învățat să trăiască într-un anumit ritm, conectat la anumite tipuri de rutine și programe și cu un anumit tip de disciplină a efortului.

Relaxarea e ceva ce se creează în timp, atunci când creierul nostru are la dispoziție suficiente zile pentru a se distanța emoțional de angajamentele legate de muncă și responsabilitățile aferente. Prin urmare, e puțin probabil să putem să ne detașăm complet de gândurile legate de muncă, dacă avem la dispoziție doar câteva zile de pauză de la programul obișnuit. Imediat ce începem să ne relaxăm, apare stresul că trebuie să ne întoarcem la treabă, iar asta scade considerabil calitatea vacanței.

Recomandarea aici ar fi ca, cel puțin o dată sau de două ori pe an, să ne planificăm vacanțe de durate rezonabile – adică o săptămână sau mai mult, astfel încât chiar să avem ocazia să ne simțim în vacanță și să ne și odihnim, nu doar să ne bucurăm de schimbarea de peisaj”, a menționat Silvia Ciubotaru.

Cum putem gestiona stresul în vacanță

Prin urmare, dacă vrem să lăsăm stresul acasă, avem nevoie de o vacanță de cel puțin o săptămână. Și nu doar să stăm pe plajă sau pe șezlong – să ne dedicăm timp pentru activitățile care ne fac cu adevărat plăcere, acele lucruri pe care le tot amânăm de „mai târziu” și care, în final, ne umplu sufletul de bucurie.

„Pe scurt, aș recomanda vacanțe cu repaos total de la muncă sau de la rutinele zilnice. Perioade de cel puțin o săptămână rezervate pentru activități relaxante, cum ar fi dormitul, cititul sau contemplarea peisajelor, în solitudine sau alături de persoanele dragi.

Sigur că și activitățile în natură (festivalurile, drumețiile, sporturile sau munca fizică de tip hobby) pot ajuta la reducerea stresului, dar acestea vin la pachet cu necesitatea de repaos și odihnă – altfel finalul vacanței va fi resimțit ca un moment de oboseală și anxietate crescută de revenire la muncă”, a completat psihoterapeuta.

Cum ne afectează stresul pe termen lung?

În cele din urmă, trebuie să înțelegem că, oricât de greu ni s-ar părea să ne relaxăm, stresul prelungit nu este doar o supărare temporară. Dacă nu reușim să ne detașăm de grijile zilnice, el se poate transforma treptat în adevărate probleme pentru corp și minte.

„Stresul reprezintă acel tip de efort pe care îl face organismul ca să se adapteze la schimbările din mediu – ceea ce înseamnă că avem nevoie de un anumit nivel de stres, dar prea mult stres înseamnă supraîncărcare fiziologică și psihologică cu efecte negative.

În cazul acestui tip de supraîncărcare, organismul reacționează atât prin simptome fizice, cât și psihologice: de la oboseală cronică și imunitate scăzută, adică sensibilitate crescută la diverși patogeni din mediu, și până la tulburări digestive și de alimentație, dureri de cap, insomnii, tulburări din sfera anxietății sau depresiei, dependențe de substanțe sau de diverse activități, inclusiv de muncă – workaholism, și chiar conflicte interpersonale cauzate de irascibilitate, indisponibilitate emoțională sau comportamente abuzive.

Toate acestea pot genera probleme complexe de sănătate fizică și mintală, care nu sunt mereu evidente sau ușor de tratat. Dar pot fi prevenite și ameliorate printr-o cultură a bunăstării psihologice și moderației, prin adoptarea și promovarea unui stil de viață care valorizează odihna, repaosul și timpul liber, în egală măsură cu responsabilitatea și performanța în muncă”, a încheiat Silvia Ciubotaru.