De ce conspiraționiștii se supraestimează deși rămân în minoritate: Descoperirile unui studiu recent

Credința în teoriile conspirației este adesea explicată prin nevoia oamenilor de a-și confirma propriile convingeri sau de a satisface anumite dorințe psihologice, cum ar fi sentimentul de unicitate.

Cu toate acestea, un studiu recent publicat în Personality and Social Psychology Bulletin aduce o perspectivă nouă: această credință ar putea fi alimentată de o încredere exagerată în propriile capacități cognitive, combinată cu o percepție eronată privind cât de mulți oameni împărtășesc aceleași opinii, scrie publicația Ars Technica.

Supraîncrederea, dar și falsa percepție a consensului

Psihologul Gordon Pennycook, de la Universitatea Cornell, coautor al studiului, a observat că persoanele care cred în teorii conspiraționiste nu doar că sunt excesiv de încrezătoare în modul lor de gândire, ci și că supraestimează masiv cât de mulți oameni le împărtășesc opiniile.

În cadrul experimentelor care au implicat peste 4.000 de adulți americani, s-a descoperit că, deși în realitate doar 12% dintre participanți erau de acord cu anumite teorii conspiraționiste, susținătorii acestor teorii credeau în proporție de 93% că sunt susținuți de majoritatea populației. Această diferență uriașă evidențiază unul dintre cele mai puternice cazuri de efect al consensului fals cunoscute până acum.

Această supraîncredere îi face pe credincioșii conspirațiilor să fie aproape imuni la argumentele contrare, deoarece ei nu își pot imagina că ar putea greși sau că lumea ar putea fi percepută diferit de ei. Pennycook descrie acest fenomen ca pe o „puritate morală a convingerilor”, care împiedică dialogul și învățarea din punctele de vedere ale altora.

Impactul asupra modului în care credem și cum putem combate teoriile conspirației

În studii anterioare, Pennycook și colegii săi au arătat că persoanele mai puțin critice și analitice sunt mai predispuse să considere afirmațiile fără sens drept profunde, ceea ce le face vulnerabile la dezinformare.

Totodată, o cercetare realizată anul trecut a demonstrat că interacțiunile cu un chatbot AI, care furnizează răspunsuri adaptate individual, pot reduce credința în teorii conspiraționiste, dar doar la persoanele mai puțin supraîncrezătoare.

Problema majoră rămâne însă faptul că persoanele care susțin aceste teorii nu doresc, în general, să discute sau să-și revizuiască convingerile.

Pennycook subliniază că „nu poți avea o conversație cu cineva care nu vrea să o aibă”, iar supraîncrederea este un obstacol major în calea schimbării de opinie.

Mai mult, această supraîncredere poate avea și o componentă genetică și nu este întotdeauna negativă; ea poate fi benefică în anumite contexte, cum ar fi asumarea riscurilor în afaceri.

Totuși, când devine un factor care împiedică evaluarea corectă a realității, ea susține răspândirea teoriilor conspirative și dezinformarea.