Moţiunea de cenzură împotriva preşedintei Comisiei Europene, respinsă în plenul PE. Acţiunea fusese iniţiată de eurodeputatul AUR, avocatul Piperea
Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, inițiată de europarlamentarii AUR și semnată de alți membri ai grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), a fost respinsă categoric astăzi în plenul Parlamentului European. Documentul a obținut doar 175 de voturi dintr-un total de 553, cu 100 de voturi mai puțin decât cele exprimate împotriva învestirii Comisiei în 2019.
Moţiunea de cenzură a AUR împotriva preşedintei Comisiei Europene, respinsă în plenul PE
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a reacționat imediat după votul asupra moțiunii de cenzură inițiată de AUR, catalogând moțiunea drept „un eșec rușinos și previzibil”, subliniind izolarea completă a europarlamentarilor AUR la nivel european. „La un an de mandat, europarlamentarii AUR nu au livrat nimic pentru România, nu au influență, nu obțin rezultate și rămân complet izolați în Parlamentul European. Votul de astăzi confirmă acest lucru”, a scris Mureșan într-o postare pe Facebook.
Criticile la adresa inițiativei AUR depusă de Gheorghe Piperea au venit inclusiv din interiorul propriului grup politic european. Nicola Procaccini, co-președintele ECR și membru al partidului Fratelli d’Italia condus de Giorgia Meloni, a ironizat demersul, afirmând: „Din păcate, unora le place să piardă, atât acasă, cât și aici. Mie nu”.
Nici criticii Ursulei von der Leyen nu au votat moțiunea AUR
Procaccini a subliniat și lipsa unei strategii coerente în interiorul grupului conservator, arătând că inițiativa AUR nu a fost discutată și aprobată la nivelul conducerii ECR. Fratelli d’Italia, cel mai important partid din acest grup, s-a distanțat de moțiune, întrucât votul ar fi putut duce inclusiv la pierderea poziției de vicepreședinte al Comisiei deținute de reprezentantul său, Raffaele Fitto.
Moțiunea, redactată de eurodeputatul Gheorghe Piperea, a vizat inclusiv scandalul legat de contractele pentru vaccinuri și a acuzat Comisia de subminarea mecanismelor democratice. Cu toate acestea, demersul a fost perceput mai degrabă ca o acțiune simbolică, menită să capitalizeze electoral în România, decât o inițiativă cu șanse reale de succes la nivel european.
Chiar și în rândul partidelor care nu susțin actuala Comisie, reacțiile au fost rezervate. Grupurile socialiștilor și liberalilor au profitat de ocazie pentru a-și exprima nemulțumirile față de Ursula von der Leyen, acuzând-o de alianțe oportuniste cu dreapta conservatoare și de diluarea agendei ecologice, însă nu au susținut moțiunea AUR, considerând-o un gest extrem.
Valérie Hayer, președinta grupului Renew Europe, a afirmat în plen că moțiunea „nu este serioasă”, dar a criticat totodată Comisia pentru „centralism excesiv și lipsă de transparență”.
În concluzie, moțiunea de cenzură a eșuat nu doar din cauza unei majorități confortabile care o susține pe von der Leyen, ci și pentru că a divizat și mai mult grupul conservator.
„Instituțiile europene funcționează. România are nevoie de reprezentanți serioși, care construiesc, nu care distrug și dezbină”, a concluzionat europarlamentarul Siegfried Mureșan.