Fenomenul „copiilor care nasc alți copii”. Copilăria pierdută în tăcerea și ignoranța Europei

Într-un colț al Europei moderne, unde drepturile copilului sunt gravate în legislații și constituții, o realitate dureroasă și persistentă le contrazice în fiecare zi. Fetițele — unele nici măcar la pubertate — devin mame, uneori prin căsătorii aranjate, alteori în urma abuzurilor tăcute. În toate cazurile, copilăria se încheie brusc și irevocabil. Este ceea ce specialiștii numesc cu o expresie crudă, dar exactă: fenomenul „copilului care naște copil”.

Departe de a fi o excepție, fenomenul este prezent în aproape toate țările Europei, în special în estul continentului. Deși legislația interzice în mod clar căsătoriile și relațiile sexuale cu minori, în practică, mii de fete devin mame anual, adesea fără consimțământ, fără sprijin și fără protecție.

Europa din statistici: cifre care dor și nu mint

Conform unei analize a UNICEF România, 1 din 10 copii din România se naște dintr-o mamă adolescentă. În 2019, s-au înregistrat peste 16.500 de sarcini la fete sub 19 ani, iar dintre acestea, aproape 700 la fete mai mici de 15 ani. România și Bulgaria ocupă constant primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește natalitatea în rândul adolescentelor. Conform Eurostat, în Bulgaria au fost raportate 37 de nașteri la 1.000 de fete între 15 și 19 ani, iar în România 34 – cifre aproape triple față de media UE.

Dar aceste statistici nu includ realitatea completă. Multe dintre fetele care devin mame nu figurează în evidențe pentru că sarcinile și „căsătoriile” nu sunt înregistrate oficial. În numeroase comunități marginalizate, în special rome, uniunile se realizează prin acorduri verbale între familii, iar fata este considerată „soție” încă dinainte de majorat. Astfel, o parte semnificativă a fenomenului rămâne „invizibilă” pentru sistem.

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Grecia, România, Bulgaria: aceeași realitate în alte cuvinte

Recent, publicația Kathimerini din Grecia a descris situația din taberele rome de lângă Atena, unde o fetiță de 13 ani poate fi deja căsătorită „din tradiție”, iar prima sarcină apare în adolescență. Potrivit cercetărilor prezentate la conferința „Roma Child VOICE”, 46% dintre femeile rome din Grecia s-au căsătorit înainte de vârsta de 18 ani, iar 1 din 3 a devenit mamă în timpul adolescenței.

În România, cazuri similare au făcut înconjurul presei. În 2011, o fetiță din Ilfov a devenit mamă la 13 ani, iar un alt caz celebru a fost cel al unei bunici de 23 de ani, după ce fiica sa, de doar 11 ani, a născut. În 2021, Știrile Pro TV au relatat cazul unei fetițe de 11 ani din Tulcea, însărcinată în luna a cincea. Autoritățile locale au declarat că nu au avut semnale prealabile privind o posibilă vulnerabilitate a minorei.

Ce se întâmplă după naștere: abandon școlar, sărăcie și invizibilitate

Nașterea nu înseamnă maturitate. Pentru o adolescentă, ea înseamnă de cele mai multe ori întreruperea școlii, ruperea legăturii cu sistemul de educație și, prin extensie, cu orice oportunitate de viitor. Potrivit unui studiu realizat de Salvați Copiii, mamele adolescente au șanse minime de a reveni în sistemul educațional. De multe ori, familiile lor încurajează abandonul: „nu mai are nevoie de școală, are deja copil”, spun mamele, bunicile și comunitatea.

Copiii născuți de minore au un risc mai mare de mortalitate infantilă, subnutriție, abandon și excluziune. Ei intră din start într-un cerc al sărăciei greu de rupt, mai ales când nici părinții și nici autoritățile nu au resurse pentru intervenție.

Cauze adânci și greu de rezolvat: tradiție, lipsă de educație, lipsă de reacție

Fenomenul este alimentat de factori multipli:

• Tradiții sociale rigide, în special în comunitățile rome, unde o fată necăsătorită la 15 ani este deja „în întârziere”;
• Sărăcie extremă, care transformă fetele în „valori de schimb” pentru o căsătorie convenabilă;
• Lipsa educației sexuale – în România, încercările de a introduce educația sexuală obligatorie au fost contestate politic și religios;

Complicitatea tăcută a instituțiilor – deși legislația interzice căsătoria sub 18 ani, instanțele pot aproba excepții pentru „motive întemeiate”, o portiță frecvent exploatată.

Mai grav, în multe cazuri de sarcini la minore, nu se deschid anchete penale. Consimțământul este presupus, iar abuzul este tratat ca o „alegere personală”, nu ca o crimă.

Ce se poate face: o strategie europeană, nu doar națională

Pentru a combate acest fenomen, e nevoie de un răspuns la nivel european, nu doar local. UNICEF, Save the Children, FRA (Agenția UE pentru Drepturile Fundamentale) și alte organizații internaționale propun:

• Educație sexuală comprehensivă, adaptată cultural și introdusă devreme;
• Sprijin pentru reintegrarea școlară a mamelor adolescente;
• Campanii de informare în comunitățile vulnerabile, cu implicarea liderilor comunitari;
• Intervenții instituționale ferme – anchete, sancțiuni, protecția reală a minorilor;
• Date și monitorizare constante, inclusiv pentru cazurile informale, care scapă statisticilor oficiale.

Concluzie: o Europă cu două fețe

În timp ce o parte a Europei discută despre egalitate de gen, emancipare și incluziune, o altă parte trăiește în secolul trecut, unde fetele devin mame înainte să devină femei. Nu e vorba doar de o problemă culturală sau socială – e o problemă de justiție, de protecție a copilului, de valori europene reale.

Până când nu vom trata fenomenul nașterilor timpurii ca o urgență umanitară, generații întregi vor fi sacrificate pe altarul ignoranței, al sărăciei și al tăcerii.