Cum sparge România 14 miliarde de lei pe an, în plină criză de bani pe sporuri de antenă și condiții vătămătoare de muncă la birou

România are unul dintre cele mai accentuate deficite bugetare din tot blocul comunitar. Am ajuns să depășim pragul de 9% din PIB, iar mulți contribuabili se întreabă pe ce se duc banii din taxele și impozitele lor.

Lista de cheltuieli este una lungă, iar printre ele se numără și cele de personal. Pe lângă salariile plătite de stat pentru angajații săi, vorbim și despre sume consistente care reprezintă sporuri, prime, bonusuri, norme de hrană sau plata cu ora, dar și bani pentru anumite echipamente.

În cifre, vorbim despre miliarde de lei plătite anual. Numai primele, bonusurile și sporurile ajung la 13,7 miliarde de lei. Plata cu ora, normele de hrană sau normele pentru echipamente nu fac parte din acest calcul, fiind vorba despre o cheltuială separată.

Cifrele vin de la fostul ministru de Finanțe

„13,7 miliarde de lei (…) Asta nu include indemnizaţia de hrană, nu include norma de hrană, nu include plata cu ora, nu include norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal”, a declarat fostul ministru al Finanţelor Publice, Marcel Boloş.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Referitor la celelalte cheltuieli, ministrul a afirmat, citat de News.ro: „Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei (cheltuieli de personal ale statului – n.r.)”.

Statul trebuie să analizeze cheltuielile și să aplice reguli specifice fiecărei categorie de salariați din sistemul public

Fostul șef de la Finanțe nu crede în succesul unei norme generale pentru a regla cheltuielile statului și consideră că metoda cea mai eficientă ar fi o analiză riguroasă, pe categorii de bugetari. Trebuie analizată fiecare categorie în parte și, în funcție de specificul cheltuielilor, să se aplice anumite reguli, pentru a preveni risipa și pentru a construi un sistem eficient de plată a angajaților din sistemul public.

Între timp, România rămâne țara cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare

Deficitul bugetar al României a fost de 9,28% din PIB în 2024, calculat pe metodologia ESA, standardul la nivel european, potrivit datelor publicate marți de Eurostat.

Totuși, în primele luni ale acestui an, deficitul bugetar a înregistrat o scădere față de perioada similară a anului trecut. Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 55,97 miliarde de lei, respectiv 2,95% din PIB faţă de deficitul de 57,29 miliarde de lei, respectiv 3,25% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2024.

„Execuția bugetară din primele patru luni ale anului arată că asigurarea surselor de venituri pentru menținerea ritmului investițional și plata salariilor și pensiilor majorate anul trecut reprezintă o provocare uriașă. România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și crearea unui stat mai suplu.

În aceste patru luni, veniturile au crescut atât ca valoare, cât și ca pondere în PIB, ajungând la 200 de miliarde de lei. În aprilie, veniturile bugetare au fost de 59 de miliarde de lei, cu 16% mai mult față de aprilie 2024. Această creștere se datorează inclusiv unei colectări mai bune a TVA-ului. În ceea ce privește cheltuielile, plata salariilor și pensiilor, precum și investițiile – care au atins un nivel record de peste 32 de miliarde de lei – au avut un impact major asupra bugetului.

În schimb, am reușit să reducem risipa cu bunuri și servicii, înregistrând chiar o ușoară scădere de 3,9% a acestora la nivelul bugetului de stat. Diferența dintre venituri și cheltuieli a fost de 55,9 miliarde de lei, generând un deficit de 2,95%. Cifrele demonstrează că avem o economie capabilă să genereze venituri substanțiale, chiar și într-o perioadă marcată de provocări. Totuși, este nevoie de un angajament mai ferm pentru pentru atingerea unui echilibru sustenabil între venituri și cheltuieli. Noul guvern va trebui să implementeze măsuri de consolidare a veniturilor, concomitent cu o reducere mai semnificativă a cheltuielilor”, a declarat actualul ministru al Finanțelor, Barna Tanczos.

Deficitul bugetar ne poate arunca în criză economică

Un deficit bugetar de peste 9% din PIB este periculos pentru România din mai multe motive. În termeni simpli, acest deficit înseamnă că statul cheltuiește mult mai mult decât încasează din taxe și impozite, iar acest lucru poate crea probleme serioase pe termen lung.

În primul rând, un deficit mare poate duce la o creștere a datoriei publice. Asta înseamnă că statul va fi nevoit să împrumute mai mulți bani de la bănci sau investitori pentru a acoperi diferența dintre cheltuieli și venituri. Cu cât datoria publică crește, cu atât mai mult statul va trebui să plătească dobânzi mai mari, ceea ce reduce resursele disponibile pentru alte domenii importante, cum ar fi educația, sănătatea sau infrastructura.

Din nefericire, România se confruntă deja cu această problemă! Conform semnalelor de alarmă trase de unii economiști, dacă vom continua să cheltuim banii publici în același ritm, am putea sări de pragul de 60% din PIB în cazul datoriei publice, lucru ce ne poate duce în situația în care factorii de decizie de la nivel guvernamental să decidă măsuri de austeritate.

În al doilea rând, un deficit bugetar ridicat poate afecta încrederea investitorilor. Dacă investitorii percep că România are probleme financiare serioase, aceștia ar putea să nu mai vrea să investească în țară, iar acest lucru ar putea duce la o scădere a economiei și o stagnare a locurilor de muncă. De asemenea, ar putea crește costurile împrumuturilor pentru România, ceea ce face ca statul și cetățenii să plătească mai mult pentru datoriile existente.

În final, un deficit bugetar mare poate afecta și viața cotidiană a oamenilor. Dacă guvernul va trebui să taie din cheltuieli pentru a reduce deficitul, acest lucru poate însemna mai puțini bani pentru servicii publice, cum ar fi educația, sănătatea sau infrastructura. De asemenea, un deficit ridicat poate duce la inflație, adică o creștere a prețurilor, ceea ce face viața mai scumpă pentru toți cetățenii.