De ce arunci mâncare fără să-ți dai seama și ce poți face diferit

România se confruntă cu un fenomen tot mai îngrijorător: risipa alimentară. Aproape jumătate dintre români ajung să arunce mâncare gătită, în ciuda eforturilor individuale și colective de a reduce această problemă.

Un studiu recent realizat de Up România în parteneriat cu Reveal Marketing Research arată că, deși mulți români sunt conștienți de importanța unui consum responsabil, obiceiurile zilnice continuă să alimenteze această realitate alarmantă.

Comportamentele alimentare sunt profund influențate de factori culturali, de vârstă și de stilul de viață. Dacă ești tânăr și obișnuiești să comanzi mâncare acasă sau să iei masa în oraș, probabil te încadrezi în categoria celor care generează mai multă risipă. Pe de altă parte, generațiile mai în vârstă reușesc să evite pierderile datorită valorilor transmise din familie și unei mai bune planificări.

Mâncarea gătită, cel mai des irosită

Studiul arată că 46% dintre români aruncă în mod frecvent mâncare gătită, fiind cea mai afectată categorie. Aceasta este urmată de pâine și produse de panificație (39%), fructe (28%) și legume (27%). În ciuda unei conștientizări generale a problemei, comportamentul de zi cu zi rămâne greu de schimbat, în special în rândul tinerilor.

Cumpărăturile în exces și lipsa unei planificări clare a meselor contribuie major la această situație. Deși 82% dintre respondenți declară că folosesc metode precum congelarea și depozitarea corectă pentru a evita pierderile, realitatea arată că aceste strategii nu sunt întotdeauna suficiente sau consecvent aplicate. Mai ales în cazul celor care cumpără zilnic – 38% dintre participanți –, tentația de a lua mai mult decât ai nevoie e mare și adesea înșelătoare.

Foto: Up Romania

Un alt aspect relevant este diferența dintre generații. Cei peste 55 de ani se remarcă printr-o gestionare mult mai eficientă a alimentelor, aruncând mai puțin și având pierderi financiare mai mici. În schimb, tinerii între 18 și 34 de ani tind să arunce mai mult, uneori și din lipsă de educație alimentară sau pentru că nu știu cum să refolosească mâncarea rămasă.

Valorile din familie contează mai mult decât crezi

Pentru mulți români, atitudinea față de mâncare este modelată încă din copilărie. Peste jumătate dintre cei intervievați (53%) spun că valorile culturale și tradițiile familiei în care au crescut le influențează modul în care consumă alimentele. Expresii precum „nu arunca mâncarea” sau „gândește-te la copiii flămânzi” sunt și astăzi amintite de aproape 70% dintre români.

Cei care au crescut cu astfel de reguli sunt și cei care aruncă cel mai puțin. Conform datelor, 65% dintre persoanele de peste 55 de ani se declară influențate de educația primită acasă, în comparație cu doar 40% dintre tinerii între 18 și 24 de ani. Acest decalaj arată cât de importantă este educația timpurie și continuitatea acestor valori în combaterea risipei.

Foto: Up Romania

În plus, vinovăția este un sentiment comun printre cei care ajung să arunce mâncare. Femeile și persoanele de vârstă mijlocie simt cel mai intens această presiune morală, în timp ce tinerii sunt mai puțin afectați emoțional – deși devin tot mai receptivi la mesajele sociale și la campaniile de conștientizare.

Tinerii sunt parte din problemă, dar și din soluție

Generația Z (18–24 ani) pare a fi în centrul paradoxului alimentar. Pe de o parte, sunt cei mai predispuși la risipă: preferă comenzile rapide, nu planifică mesele și nu adoptă frecvent metode de conservare. Pe de altă parte, tot ei resimt din plin presiunea socială de a face alegeri mai sustenabile – 34% dintre aceștia declară că se simt judecați când aruncă mâncare, un procent peste media generală.

Această receptivitate la feedback-ul social poate deveni un atu major în viitor. Dacă faci parte din această generație, poți începe chiar acum cu pași mici: planifică mesele săptămânal, cumpără doar ce știi că vei consuma și păstrează mâncarea rămasă în condiții bune. Nu e nevoie să devii extremist, ci doar să fii puțin mai atent la ce și cât pui în coșul de cumpărături.

Foto: Up Romania

Soluțiile există, iar datele arată că deja mulți români le adoptă: 78% planifică cumpărăturile, iar 76% estimează porțiile înainte de a găti. Aceste obiceiuri sunt cele care, pe termen lung, pot reduce risipa și pot aduce un echilibru între stilul de viață modern și responsabilitatea față de resurse.

Concluzie: risipa alimentară nu e doar o problemă economică, ci și una educațională și culturală. Fie că te regăsești printre cei care aruncă prea des mâncare sau vrei să îți îmbunătățești obiceiurile, cheia este să începi cu pași mici, dar constanți. Generațiile viitoare vor avea mai mult de câștigat dacă înveți să apreciezi azi ceea ce ai în farfurie.