Dispariția coroanelor voievodale, unul dintre cele mai mari mistere ale neamului românesc. Ce s-a ales de bijuteriile purtate de marii conducători români

Unul dintre cele mai mari mistere ale istoriei românilor îl reprezintă coroanele voievodale, obiecte de prestigiu care simbolizau puterea monarhică în Evul Mediu. Spre deosebire de alte state europene, unde coroanele regale au fost păstrate și expuse în muzee, în spațiul românesc aceste însemne ale domniei au dispărut complet, fără a lăsa urme concrete.

Unde s-ar afla coroanele marilor voievozi români

Coroana a fost dintotdeauna un simbol al autorității. În Evul Mediu, regii, țarii, principii și domnitorii își manifestau suveranitatea prin purtarea acestui obiect prețios.

La fel s-a întâmplat și în cazul voievozilor români, care, conform mărturiilor istorice, aveau ritualuri specifice de încoronare.

În numeroase fresce și tablouri votive din bisericile medievale, voievozii sunt reprezentați purtând coroane somptuoase, semn că acest simbol a fost o realitate și nu doar o convenție artistică.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Misterul coroanelor voievodale este cu atât mai profund cu cât nici măcar a celor mai importanți domnitori, precum Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân sau Alexandru cel Bun, nu s-a păstrat nicio urmă.

Singura excepție cunoscută o reprezintă coroana lui Despot Vodă, care se află, în prezent, într-un muzeu din Viena, capitala Austriei. În schimb, niciun mormânt voievodal deschis până în prezent nu a conținut astfel de obiecte, ceea ce ridică numeroase semne de întrebare.

Istoricii au emis mai multe ipoteze cu privire la dispariția coroanelor voievozilor români. O teorie este că aceste obiecte prețioase au fost topite sau vândute în vremuri de restriște, fie de urmașii voievozilor, fie de boierii care aveau acces la tezaurele domnești.

O altă variantă sugerează că otomanii, după ce au impus suzeranitatea asupra Țărilor Române, au interzis folosirea coroanelor, iar cele existente au fost fie confiscate, fie distruse.

Vezi și: A fost trădat și asasinat de propriul neam, în același an ca împăratul roman Iulius Caesar. Destinul lui Burebista, regele și întemeietorul statului dacic

Originea și influențele coroanelor voievodale

În ceea ce privește originea și influența acestor coroane, există dovezi că moda purtării acestora a fost introdusă în spațiul românesc în secolul al XV-lea.

Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei, ar fi primit în dar de la împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul o coroană și o mantie de purpură, împreună cu titlul de „despot”, marcând astfel legătura dintre dinastia moldovenească și moștenirea imperială bizantină.

Însă specialiștii sugerează că domnitorii români au folosit coroane încă de la începuturile statalității medievale. Basarabii, dinastia fondatoare a Țării Românești, ar fi purtat coroane influențate de stilul angevin, în timp ce Mușatinii Moldovei ar fi adoptat un stil polonez, cu coroane înalte și drepte.

„S-a observat că nici după formă coroanele voievozilor noştri nu au origine bizantină, ci arată o influenţă apuseană. În cazul Moldovei, e de bănuit că această influenţă venea din legăturile cu lumea polonă”, specifica, acum mulți ani, academicianul Ștefan Gorovei.

Doar câțiva domnitori, precum Neagoe Basarab sau Mihnea Turcitul, au preferat modele inspirate din tradiția bizantină.

Mărturii despre existența coroanelor

Existența coroanelor voievozilor români este atestată nu doar în picturile bisericești, ci și în documente istorice.

Una dintre cele mai vechi mențiuni despre o coroană domnească în Moldova datează din anul 1550, când Iliaș al II-lea Rareș a comandat o coroană meșterilor bijutieri din Brașov pentru o fastuoasă ceremonie de încoronare la Suceava.

”Cea mai veche ştire privind o asemenea coroană în Moldova datează din 1550; este vorba de coroana comandată de Iliaş al II-lea Rareş bijutierilor braşoveni, în vederea organizării unei somptuoase încoronări la Suceava, interzisă, însă de turci”, menționa istoricul și medievistul român Ştefan Gorovei în lucrarea sa, „Muşatinii”.

Din păcate, acest eveniment a fost interzis de otomani, care își consolidaseră controlul asupra domniei moldovenești. De asemenea, se știe că în timpul lui Despot Vodă, Moldova avea două coroane distincte, una pentru Țara de Sus și alta pentru Țara de Jos, ambele fiind folosite în cadrul ceremoniilor de investitură.

Spre deosebire de alte monarhii europene, unde exista o singură coroană transmisă din generație în generație, în Țările Române fiecare domnitor își comanda propria coroană, realizată de bijutieri pricepuți, cel mai adesea din Transilvania.

Vezi și: Ce l-ar fi ucis pe Ștefan cel Mare. Cel mai mare domnitor moldovean, înmormântat fără sicriu, pe un pat de cărămidă și 18 bare de metal

Declinul și dispariția coroanelor voievodale

Începând cu secolul al XVII-lea, tradiția purtării coroanelor în rândul voievozilor români a început să se piardă, sub influența otomană.

Pentru Imperiul Otoman, domnitorii români trebuiau să rămână vasali, fără a avea simboluri care să le confere o aură regală.

Astfel, învestitura unui domn român nu se mai făcea cu o coroană, ci cu o cucă – o cușmă împodobită – și un steag de domnie.

Această schimbare s-a reflectat și în portretele domnitorilor de după această perioadă: Mihai Viteazul, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu sau Matei Basarab nu mai apar înfățișați purtând coroane, ci cuci voievodale.

Ultimul domnitor despre care se știe cu certitudine că a purtat o coroană a fost Ștefan Tomșa al II-lea, în anul 1616. După această dată, coroanele voievodale au dispărut complet, cel mai probabil fiind ascunse, vândute sau distruse.

Documentele vremii menționează că unele coroane au fost incluse în zestrea fiicelor domnitorilor. De exemplu, o coroană bătută cu pietre prețioase, în valoare de 120.000 de așpri, a fost oferită ca parte din zestrea fiicelor lui Petru Șchiopul.

Teorii despre soarta coroanelor voievodale

Soarta acestor bijuterii rămâne un subiect de dezbatere. Unele teorii susțin că marile coroane domnești ar fi fost vândute sau ascunse de urmașii voievozilor în momente de cumpănă, fie pentru a evita confiscarea lor de către turci, fie pentru a obține bani necesari exilului.

Alții cred că ele au fost pur și simplu topite și refolosite pentru alte scopuri, fie de otomani, fie de nobilii care au pus mâna pe ele după înlăturarea domnitorilor.

Un alt scenariu, mai puțin probabil, sugerează că unele dintre aceste coroane s-ar putea afla încă ascunse, în comori pierdute, așteptând să fie descoperite. Până la proba contrarie, dispariția coroanelor voievodale rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale istoriei românești.

Vezi și: Vitejia lui Voicu, primul din neamul Corvinilor. Cum l-a impresionat tatăl lui Iancu de Hunedoara pe regele Ungariei