Inflația în România, alimentată de criza politică și alegeri. Ce înseamnă saltul la 5,1% pentru buzunarele românilor, unde sunt scumpiri mai mari
Inflația continuă să pună presiune pe bugetele familiilor din România. Rata anuală a inflației a urcat la 5,1% în noiembrie 2024, comparativ cu 4,7% în octombrie, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Această creștere se resimte deja în prețurile alimentelor, mărfurilor nealimentare și serviciilor, iar contextul politic tensionat și alegerile din 2024 par să fi influențat, indirect, acest fenomen economic.
Aceasta este cea mai mare rată de inflație înregistrată în ultimele luni, iar impactul se resimte mai ales în prețurile produselor de bază, precum alimentele. De la fructele proaspete și margarina, până la detergenți și servicii poștale, scumpirile afectează puternic puterea de cumpărare a românilor.
Ce a dus la creșterea inflației?
Analiștii economici explică faptul că, pe lângă contextul economic internațional, România se confruntă cu efectele instabilității politice și cu așteptările provocate de anunțurile legate de măsurile fiscale și bugetul pentru 2025. Alegerile din 2024 și incertitudinile legate de noile politici guvernamentale au amplificat temerile pe piață, determinând creșteri de prețuri.
De asemenea, modificările recente privind salariul minim și taxele pentru diferite categorii de muncitori au pus presiune pe costurile de producție și distribuție, care sunt transferate în prețurile finale plătite de consumatori.
Conform INS, rata medie a modificării prețurilor de consum din ultimele 12 luni a fost de 5,7%, ceea ce înseamnă că prețurile au crescut, în medie, cu 5,7% față de perioada similară a anului trecut.
Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult?
Deși inflația afectează toate categoriile de produse și servicii, alimentele și serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri.
1. Alimente: +5,11% față de anul trecut
- Fructele proaspete s-au scumpit cu +17,43% față de noiembrie 2023 și cu +6,55% față de octombrie 2024.
- Margarina a înregistrat o creștere de +15,84% față de noiembrie 2023.
- Untul este singurul produs care s-a ieftinit, cu -10,29% față de noiembrie 2023, dar prețul său a crescut ușor în comparație cu luna precedentă, cu +0,15%.
Aceste scumpiri sunt influențate de factori precum costurile de transport, dar și de condițiile meteorologice care au afectat recoltele din acest an. De asemenea, importurile masive de alimente au generat costuri mai mari, având în vedere creșterea prețurilor internaționale.
2. Mărfuri nealimentare: +4,15% față de anul trecut
La această categorie, detergenții au fost produsele care au cunoscut cea mai mare scumpire, cu +12,29% față de noiembrie 2023 și cu +0,47% față de octombrie 2024.
Pe de altă parte, gazele naturale sunt singurele care au înregistrat o ieftinire semnificativă, cu -10,12% față de anul trecut. Totuși, față de luna octombrie, prețul gazelor a crescut cu +0,95%, reflectând posibile ajustări de preț pe piața internațională a energiei.
Creșterile de prețuri la mărfuri nealimentare sunt strâns legate de costurile de producție, transport și energie, dar și de inflația importată, în condițiile în care România achiziționează multe produse de acest tip de pe piețele internaționale.
3. Servicii: +7,56% față de anul trecut
Serviciile sunt categoria care a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri. Cele mai afectate sunt:
- Serviciile poștale, cu o scumpire de +17,83% față de noiembrie 2023, dar doar +0,01% față de octombrie 2024.
- Alte servicii, precum cele de transport și de utilități, au cunoscut, de asemenea, creșteri, dar fără a atinge nivelurile din sectorul poștal.
Creșterile de prețuri la servicii sunt influențate de majorările salariilor minime din sector, dar și de creșterile prețurilor la energie și combustibili, care se reflectă direct în tarifele finale.
Cum afectează inflația buzunarele românilor?
Efectele inflației sunt resimțite în puterea de cumpărare a populației, care scade, mai ales în cazul familiilor cu venituri mici și medii. Pe măsură ce alimentele de bază, produsele de uz casnic și serviciile devin mai scumpe, românii sunt forțați să aloce mai mulți bani din buget pentru aceleași produse.
Creșterea salariului minim la 4.050 de lei brut de la 1 ianuarie 2025 ar putea atenua parțial efectele inflației, dar impactul asupra puterii de cumpărare va fi resimțit diferit în funcție de domeniul de activitate și de nivelul salariilor.
În același timp, scumpirea alimentelor, combustibililor și serviciilor poate duce la reducerea consumului și la o cerere mai scăzută, ceea ce ar putea afecta creșterea economică în anul următor.
Ce urmează? Prognoze economice pentru 2025
Specialiștii economici avertizează că inflația ar putea continua să crească în 2025, în funcție de politicile fiscale adoptate de guvern. Deja au fost anunțate reforme fiscale și ajustări de taxe, iar incertitudinile legate de bugetul de stat pot genera volatilitate pe piață.
Pe de altă parte, sectorul energetic rămâne un factor de risc major. Deși gazele naturale s-au ieftinit față de anul trecut, scumpirile de pe piața internațională a petrolului și energiei electrice ar putea inversa această tendință în lunile următoare.
Cum se pot proteja românii de inflație?
Pentru a reduce impactul inflației, economiștii recomandă românilor să-și gestioneze mai atent bugetele personale. Evitarea datoriilor pe termen scurt, economisirea și diversificarea surselor de venit sunt câteva dintre măsurile esențiale.
De asemenea, cumpărăturile în avans pentru produsele esențiale sau alegerea produselor de la producătorii locali ar putea reduce parțial costurile. Totodată, investițiile în active care își păstrează valoarea în timp, cum ar fi aurul sau imobiliarele, sunt considerate metode eficiente de protecție împotriva inflației.
Creșterea inflației la 5,1% în noiembrie 2024 arată că prețurile din România sunt într-o tendință ascendentă. Cele mai mari scumpiri sunt la alimente, mărfuri nealimentare și servicii, iar presiunea asupra puterii de cumpărare a românilor este din ce în ce mai mare.
Pentru anul 2025, rămâne de văzut cum vor evolua politicile fiscale, salariile și prețurile la energie, factori care pot influența semnificativ rata inflației și nivelul de trai al românilor