13 nov. 2024 | 06:00

Alimentele din țările sărace precum România, mai puțin sănătoase decât cele din occident, conform unei investigații Reuters

ACTUALITATE
Alimentele din țările sărace precum România, mai puțin sănătoase decât cele din occident, conform unei investigații Reuters

Marile companii alimentare vând produse mai puțin sănătoase în țările cu venituri mici comparativ cu cele oferite în statele bogate, potrivit unui raport realizat de Inițiativa privind accesul la nutriție, citat de Reuters. Situația este îngrijorătoare, având în vedere că românii se bazează din ce înce mai mult pe produsele din import, într-un context economic ce favorizează produsele ieftine și de calitate redusă. Magazinele din România sunt pline de astfel de alimente, în timp ce produsele autohtone, de o calitate mai bună, sunt mai greu accesibile din cauza prețurilor ridicate.

Raportul arată că alimentele vândute în țările cu venituri mici au obținut scoruri mult mai mici într-un sistem de rating de tip Health Star, care încadrează produsele pe o scară de la 1 la 5, în funcție de beneficiile sănătoase. În tările sărace, precum România, alimentele au primit o medie de 1,8 stele, în timp ce în țările dezvoltate, acestea au obținut 2,3 stele. Diferența este semnificativă și evidențiază inegalitățile la nivelul calității produselor alimentare distribuite global.

De ce alimentele din import sunt mai ieftine și mai puțin sănătoase?

Adrian Negrescu, analist economic, consideră că totul ține de puterea de cumpărare a țărilor respective. „Pentru a produce alimente de calitate, costurile sunt mult mai mari, iar această diferență de preț se reflectă în prețul de la raft”, a explicat acesta. Companiile mari încurajează vânzările masive și, în funcție de piață, aleg să reducă standardele de calitate pentru a-și maximiza profitul și a menține prețurile scăzute.

Pentru România, acest lucru înseamnă că mulți consumatori preferă produsele ieftine de import, care întrunesc nevoile financiare într-o perioadă marcată de inflație și venituri reduse. Negrescu adaugă că „România are printre cele mai mici salarii din Europa, ceea ce face ca și produsele oferite pentru această piață să fie cât mai ieftine, pentru a fi accesibile”, conform Adevărul.

Producătorii români nu sunt nici ei într-o poziție de invidiat, întrucât costurile de producție în țara noastră sunt mai mari comparativ cu alte țări europene. Prețul ridicat al curentului electric, gazelor și carburanților, precum și creșterea salariului minim, contribuie la costuri ridicate de producție, ceea ce face ca produsele autohtone de calitate să fie mai scumpe și mai greu accesibile pentru populația largă.

Ce pot face românii pentru a alege produse sănătoase?

Maria Mesaroș, președinta Federației Asociațiilor Diabeticilor din România, subliniază importanța educației alimentare pentru a combate impactul negativ al acestor produse de calitate scăzută. „Nu putem combate practicile marilor producători, dar putem alege ce este mai bun și mai sănătos pentru noi. Trebuie să învățăm să citim cu atenție etichetele produselor și să alegem responsabil”, a precizat aceasta. Educația alimentara într-o familie începe din copilărie, iar implicarea părinților în procesul de învățare poate face o mare diferență în obiceiurile alimentare ale celor mici.

Dr. Eduard Adamescu, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, consideră că fiecare individ are un rol major în menținerea unui stil de viață sănătos: „Este foarte important ceea ce face fiecare dintre noi. Educația și conștientizarea pericolelor alimentației nesănătoase sunt esențiale. Putem mânca sănătos și cu bani puțini dacă suntem atenți și ne organizăm corespunzător”. Medicul susține că o planificare adecvată a cumpărăturilor și evitarea tentațiilor ieftine pot face diferența între o dietă echilibrată și una nesănătoasă.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că peste un miliard de oameni suferă de obezitate la nivel global, iar o mare parte dintre aceștia trăiesc în țări cu venituri mici. În acest context, educația alimentara devine crucială pentru prevenirea problemelor de sănătate și creșterea calității vieții, mai ales în țări precum România, unde accesul la alimente de calitate este limitat.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele