10 oct. 2024 | 15:37

Cel mai lung tunel rutier din România, de 900 de metri, a fost construit cu prețul vieților a mai multor oameni

ACTUALITATE
Cel mai lung tunel rutier din România, de 900 de metri, a fost construit cu prețul vieților a mai multor oameni

Construcția infrastructurii de transport din România a fost mereu o provocare, mai ales când vine vorba de tuneluri care străbat masive muntoase dificile. Cel mai lung tunel rutier din România, situat pe celebrul Transfăgărășan, are aproape 900 de metri lungime și a fost realizat între anii 1972 și 1974. Această lucrare impresionantă, cunoscută sub numele de Tunelul Capra – Bâlea Lac, a fost realizată cu eforturi uriașe și cu prețul vieților unor muncitori, marcând un capitol sumbru în istoria construcțiilor din România.

Construcția tunelului de pe Transfăgărășan

Tunelul Capra – Bâlea Lac este cel mai lung tunel rutier din România și străbate creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Paltinul și Iezerul Caprei. În timpul construcției, au fost săpați peste 41.000 de metri cubi de piatră, folosindu-se aproximativ 20 de tone de dinamită pentru a traversa masivul. Aproximativ 120 de oameni au fost mobilizați pentru realizarea acestui proiect ambițios, însă nu toți și-au finalizat munca în siguranță. Mai mulți muncitori și-au pierdut viața în timpul construcției din cauza condițiilor periculoase și a accidentelor de pe șantier.

Tunelul are o lungime de aproape 900 de metri, o înălțime de 4,4 metri și o lățime a benzii de circulație de șase metri. Este dotat cu refugii, iluminat artificial și sistem de aerisire, fiind funcțional și iarna, când porțile sale sunt închise pentru a proteja tunelul de zăpadă și gheață.

Datele spun că, în timpul lucrărilor la Transfăgărășan, ar fi murit peste 40 de tineri soldați și alți câteva zeci de muncitori. (Foto: arhivă)

Tragediile de pe șantier

Ca multe alte proiecte de infrastructură de amploare, construcția tunelului a fost marcată de tragedii. Lucrările desfășurate în condiții dificile, într-o zonă montană cu risc ridicat, au dus la accidente mortale. Documentele vremii și mărturiile celor care au lucrat la construcție arată că mai mulți muncitori și-au pierdut viața din cauza exploziei controlate a dinamitei sau a prăbușirilor accidentale din timpul săpării muntelui. Acești oameni au plătit cu viețile lor prețul unui proiect grandios, iar numele lor rămân adesea nespuse în relatările oficiale.

Imagine din timpul lucrărilor la Transfăgărășan. (Foto: arhivă)

Alte tuneluri remarcabile din România

Tunelul Capra – Bâlea Lac este doar unul dintre numeroasele tuneluri care străbat România. În Defileul Jiului, o șosea spectaculoasă și o cale ferată străbat munții printr-o rețea impresionantă de tuneluri, construite de-a lungul a zeci de ani. Calea ferată din Defileul Jiului, de exemplu, cuprinde 43 de tuneluri, care au fost finalizate abia în anul 1948, după aproape un sfert de secol de lucrări.

Pe de altă parte, tunelul de la Întorsura Buzăului, cel mai lung tunel feroviar din România, măsoară aproape 4,4 kilometri și a fost finalizat în 1928. Această construcție impunătoare a fost scena unei alte tragedii, când inginerul Ion Cotința, care a condus lucrările, a murit electrocutat chiar la inaugurarea tunelului.

Transfagarasan Tunelul Capra–Bâlea Lac. (Foto: Facebook)

Moștenirea tunelurilor românești

Tunelurile din România, fie că sunt rutiere sau feroviare, reprezintă o moștenire valoroasă a infrastructurii naționale. Fiecare dintre ele are o poveste proprie, marcată de sacrificii și eforturi colosale. Tunelul Capra – Bâlea Lac, deși nu este cel mai lung tunel construit în țară, rămâne un simbol al ambiției de a traversa munții și de a conecta regiuni izolate, dar și un memento al prețului pe care unii oameni l-au plătit pentru progresul infrastructurii din România.

Această construcție impresionantă, realizată cu mari sacrificii umane, este astăzi parte integrantă a unuia dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din Europa, Transfăgărășanul, care atrage anual mii de turiști și pasionați de automobilism din întreaga lume.