Criza alimentară globală din 2024 – 2025, subiect de simulare la nivel european. Care sunt șansele să se întâmple, care ar putea fi soluțiile

Europa, un continent cunoscut pentru siguranța alimentară ridicată, se confruntă acum cu provocarea de a testa propriile mecanisme de răspuns în fața unei potențiale crize alimentare globale în perioada 2024-2025.

Factori majori precum războiul din Ucraina, fenomenele meteorologice extreme și protestele fermierilor contribuie la creșterea incertitudinilor privind securitatea alimentară.

Test de stres pentru o criză alimentară

Conferința desfășurată la Bruxelles a reunit oficiali ai UE, experți în securitatea alimentară și reprezentanți ai industriei pentru a explora scenarii de criză alimentară. Simularea a inclus discuții despre posibilele efecte ale schimbărilor climatice, cum ar fi El Nino și La Nina, și impactul acestora asupra producției agricole, precum și consecințele perturbărilor lanțurilor de aprovizionare. Piotr Magnuszewski, unul dintre creatorii simulării, a avertizat participanții să se aștepte la haos și a subliniat dificultățile în luarea deciziilor în condiții de incertitudine​​​​.

Europa, continentul cu cea mai mare siguranță alimentară, în pericol

Cu toate că Europa beneficiază de un nivel de siguranță alimentară printre cele mai înalte la nivel global, recentele provocări subliniază vulnerabilitățile sistemului său alimentar. De la evenimente climatice distructive până la creșterea costurilor îngrășămintelor și energiei, factori multipli amenință securitatea alimentară a continentului. Simularea a evidențiat scenarii în care crizele agricole majore ar putea duce la penurii de alimente, revolte și instabilitate socială​​​​.

Cine este Călin Georgescu, candidatul la prezidențiale care a produs o surpriză neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Posibile soluții la criza alimentară

Simularea a propus ca parte a soluției orientarea populației către diete mai sănătoase și reducerea consumului de carne, în efortul de a gestiona mai eficient resursele alimentare disponibile. A fost discutată și necesitatea de a diversifica sursele de aprovizionare și de a reduce dependența de importuri esențiale, cum ar fi soia, vitală pentru industria cărnii și a produselor lactate. Pe lângă aceste măsuri imediate, au fost abordate și subiecte mai largi, precum combaterea dezinformării, pregătirea pentru bolile transmise de animale și necesitatea unei mai bune pregătiri la nivel de guvern pentru gestionarea crizelor viitoare​​​​.

Această simulare evidențiază faptul că, deși Europa se bucură de o poziție privilegiată în ceea ce privește securitatea alimentară, există numeroase riscuri și vulnerabilități ce trebuie adresate. Creșterea cooperării internaționale, investițiile în tehnologii agricole sustenabile și adaptarea la noile realități climatice sunt esențiale pentru a asigura un viitor alimentar sigur și stabil