Primul stat care interzice prin lege accesul la Facebook, TikTok și Instagram. ”Dau o dependență mai mare decât alcoolul și tutunul”

Statul american Florida a devenit primul care interzice prin lege utilizarea platformelor de socializare precum Facebook, Instagram și TikTok de către copii și adolescenți, într-o mișcare revoluționară menită să combată dependența de social media, considerată de specialiști mai puternică decât cea de alcool sau tutun.

Această decizie legislativă survine în urma preocupărilor crescânde legate de impactul negativ pe care rețelele sociale îl au asupra sănătății mintale a tinerilor. Conform legii recent aprobate, utilizarea acestor platforme de către copiii sub 16 ani este strict interzisă. Legea vizează site-urile care urmăresc activitatea utilizatorilor, permit încărcarea de materiale, interacțiunea cu alții și folosesc funcții care creează dependență.

Paul Renner, unul dintre susținătorii proiectului, a declarat că această lege este o măsură necesară pentru a proteja copiii de un mediu nociv pentru sănătatea lor mintală, care îi expune la hărțuire, prădători sexuali, depresie și chiar riscul de sinucidere.

Citește și: Folosirea produselor de îngrijire pentru adulți de către copii: Ce spun medicii despre trendul în creștere printre adolescenți

Ce să pui în compoziția de carne a sarmalelor ca să iasă mai fragede. Așa umplutura nu va deveni uscată în timpul fierberii

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

Impactul psihologic al TikTok, Instagram și Facebook

Psihologul Claudiu Manea, intervievat de „Adevărul“, a subliniat că majoritatea rețelelor sociale stabilesc o vârstă minimă de 13 ani pentru utilizatori, dar consideră că aceasta ar trebui ridicată la 21 de ani.

„În opinia mea, pragul de vârstă este în continuare prea scăzut. Eu, personal, l-aș ridica la 21 de ani, oricât de drastic poate părea acest lucru”, a declarat specialistul. Psihologul Elena Parfichi este de părere că „un proiect de lege atât de radical, care trece peste puterea de decizia a părintelui, poate fi privit și ca un strigăt de ajutor. Părintelui nu-i mai aparține astfel responsabilitatea impunerii unor restricții care vor fi primite cu mare greutate de copii. Poate fi o „mănușă” de care părinții au nevoie pentru a temporiza asaltul rețelelor de socializare și implicit al efectelor distrugătoare asupra copiilor”, a afirmat Manea pentru sursa citată.

Citește și: Acces la internet doar cu buletinul și numele real. Măsura controversată care ar putea fi aplicată în România, anunțul oficial și argumentele

„Putem însă limita accesul, putem să ne educăm copiii să folosească maximum o oră pe zi social media pentru că TikTok, Instagram, Snapchat creează o dependență ridicată. Și YouTube poate fi grupat în această categorie. De fiecare dată când un copil primește un „like”, „urmărire” sau „comentariu”, creierul eliberează neurotransmițători ai plăcerii, ceea ce duce la dorința de mai multă implicare. Scrollingul și teama de a rata ceva joacă un rol important în dependența de rețelele sociale”, a adăugat Claudiu Manea. „Trebuie să înțelegem că abuzul de tehnologie la vârste fragede poate crea daune ireversibile de dezvoltare a creierului unui copil. Și încă nu cunoaștem amploarea reală a fenomenului, pentru că avem date doar pentru ultimii 10-15 ani. Cine știe cum se pot manifesta aceste daune atunci când persoana are, de exemplu, 40 de ani. Nu știm, pentru că nu avem „nativi digital” de această vârstă”, a insistat psihologul.

În contrast cu abordarea drastică a Floridei, în România, accesul copiilor la social media este controlat mai ales în sfera familială. Psihologul Mihai Copăceanu evidențiază nevoia copiilor și adolescenților de socializare și scepticismul că o astfel de lege ar putea fi adoptată în România. El sugerează totuși limitarea accesului la social media și educarea copiilor pentru un consum responsabil.

Dependența de rețelele sociale și care este soluția

Problema dependenței de rețelele sociale se manifestă și în școli, unde elevii sunt adesea distrași de gadgeturi și internet. De exemplu, un studiu PISA din 2022 a arătat că 35% dintre elevii români sunt neatenți la ore din cauza telefoanelor mobile. Această problemă este recunoscută de educatori precum prof. Andreia Bodea, care relatează încercările de „dezintoxicare“ la Colegiul Național „I.L. Caragiale“ din București.

„Părinților le revine responsabilitatea de a le limita accesul la ecrane și implicit la rețelele sociale tocmai pentru a reduce riscurile expunerii. Modul în care trebuie să facă asta depinde de stilul de parentaj folosit. Măsurile radicale, autoritare venite pe un stil de creștere permisiv nu vor avea nicidecum un rezultat pozitiv”, este de părere Elena Parichi. Psihologul vede această lege radicală ca pe un strigăt de ajutor și un suport pentru părinți în impunerea limitelor necesare.

Citește și: Facebook și Instagram, investigate de autoritățile europene. Ce li s-a impus popularelor platforme de socializare

În ceea ce privește recunoașterea dependenței de social media, psihologul Claudiu Manea subliniază că petrecerea unui timp excesiv pe internet ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru părinți. Dependenta se manifestă prin neglijarea altor aspecte importante ale vieții și continuarea utilizării în ciuda efectelor negative directe.

Soluția, conform experților, stă în deciziile părinților. O abordare echilibrată, agreată atât de părinți cât și de copii, este considerată cea mai eficientă pentru a combate această problemă. Aceasta implică o limitare a accesului la ecrane și rețele sociale, adaptată la stilul de parentaj și nevoile individuale ale fiecărui copil.