Nu trebuie să fii „nebun” ca să auzi voci. Care este explicația unui fenomen bizar

De regulă, se întâmplă să asociem auzirea de voci cu afecțiuni neurologice precum schizofrenia.

Însă, se pare că majoritatea creierelor pot fi păcălite să audă voci care nu există, în anumite condiții.

Vezi și: Cum să vorbești cu plantele: Cercetătorii au găsit metoda perfectă, de ce este importantă

Experimentul care a încercat să explice fenomenul

Cercetătorii de la École Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPFL) din Elveția și Universitatea Savoie Mont Blanc din Franța au vrut să investigheze cum halucinațiile auditive-verbale (AVH) pot fi declanșate în minte: acolo unde auzim o voce, dar nu există nimeni care să o rostească.

500 de tineri au ieșit în stradă, la Universitate, pentru a protesta împotriva lui Călin Georgescu: ”Iubirea de țară nu-i legionară!”

Robert Turcescu, derapaj la adresa Elenei Lasconi, după discursul candidatei USR: ”Lenuțo, n-ai talent, un potop de vorbe goale și lozinci!”

Studiile anterioare sugerează că aceste halucinații sunt cauzate fie de o incapacitate de a face distincția corectă între sine și mediul înconjurător, fie de convingeri puternic înrădăcinate sau presupuneri anterioare care cântăresc mai greu decât ceea ce se întâmplă.

Echipa a adaptat o tehnică pe care au mai folosit-o în trecut, în care participanții apăsau un buton aflat în fața lor și un braț robotic îi lovea ușor pe spate.

În acest nou experiment cu 48 de participanți, întârzierea loviturii a fost variabilă, iar voluntarii au purtat căști care au transmis un mix de sunet asemănător cu zgomotul unei cascade, numit zgomot roz, și, ocazional, fragmente de voci, atât vocile proprii, cât și cele ale altor persoane.

La fel ca în testul anterior, participanții au raportat că simt o prezență în spatele lor din cauza loviturii, dar unii dintre ei au susținut și că aud voci care nu existau în căști.

Fenomenul a devenit mai comun atunci când voluntarii au auzit vocea altcuiva înaintea propriei voci și dacă exista o întârziere între apăsarea butonului și lovitura brațului robotic.

Vezi și: Descoperire incredibilă în știință: Ce au reușit cercetătorii să facă pentru pacienții cu probleme cerebrale

Participanții au început să audă din ce în ce mai multe voci fantomă

Cercetătorii cred că aceste rezultate sugerează că ambele teorii privind declanșarea halucinațiilor sunt corecte: participanții nu reușeau să monitorizeze corect mediul din jur și erau influențați de convingeri puternice legate de ce se întâmpla în jurul lor.

Remarcabil, frecvența auzirii vocilor imexistente a crescut odată cu durata testelor, astfel că participanții au fost mai predispuși să audă sunete fantomă către sfârșitul sesiunii experimentale.

În cele din urmă, înțelegerea modului în care aceste halucinații pot fi declanșate este importantă pentru înțelegerea relației cu afecțiuni precum boala Parkinson, spre exemplu.

Vezi și: FOTO Cercetătorii au rugat inteligența artificială să creeze un robot care să poată merge. Cum arată „creatura”, de fapt