De ce își acopereau pirații unul dintre ochi, de fapt. Explicația fascinantă a cercetătorilor, care era utilitatea faimosului petic negru

Există multe idei preconcepute despre pirați, de la cum își îngropau comorile fără un motiv întemeiat, până la cum vorbeau toți ca țăranii englezi. Una dintre cele mai adânc înrădăcinată în conștiința oamenilor, alături de mâna-cârlig și papagalul însoțitor, este ideea că pirații purtau faimosul petic peste un ochi. Așadar, de ce erau descriși în acest fel? Exista o rată atât de mare de răniri ale ochilor în rândul piraților? Era vorba despre un fel de modă impusă? Sau explicația este alta, de fapt?

De ce își acopereau pirații unul dintre ochi, de fapt

Imaginea clasică a piraților este cea cu un ochi acoperit de un petic negru, lucru ce demonstra, spun legendele, experiența în lupte numeroase, dar le dădea acestora și un aspect mult mai fioros.

Dar de ce purtau acești tâlhari ai mărilor acea bucată făcută, de obicei, din piele neagră? Chiar erau așa de mulți pirați cu un ochi lipsă sau era vorba de cu totul altceva?

S-a propus o teorie, fără dovezi istorice, că peticul nu se datora deloc unei leziuni a ochiului, ci era un ajutor pentru piraților în timpul luptelor. Adică, atunci când urcau la bordul altei corăbii și mergeau sub puntea acestora, ochii lor aveau nevoie de ceva timp pentru a se obișnui cu lipsa luminii.

Purtarea peticului însemna că ochiul neacoperit era obișnuit cu lumina soarelui de deasupra, în timp ce ochiul acoperit era obișnuit cu întunericul. Când coborau sub punte, doar își scoteau peticul și puteau vedea.

Procesul se petrecea și invers: purtau peticul sub punte, să zicem noaptea, la lumina lumânărilor, ceea ce îi pregătea să vadă în întuneric, dacă era nevoie să urce pe punte pentru a lupta, sau pentru alte activități.

Explicația fascinantă a cercetătorilor, care era utilitatea faimosului petic negru

Realizatorii emisiunii „Vânătorii de mituri” au analizat această idee, în 2007. O femeie, Kari, a fost trimisă la oftalmolog, care i-a testat vederea nocturnă pentru ambii ochi. Unul dintre ei fusese expus la lumină puternică iar celălalt fusese acoperit cu un petic.

Cum era de așteptat, ochiul care fusese acoperit s-a adaptat repede la întuneric și ea a putut vedea mult mai bine și mai repede decât cu ochiul care fusese expus la lumină. „Vânătorii de mituri” au concluzionat că ideea este plauzibilă. Dar, asta înseamnă că așa au stat lucrurile? Probabil că nu.

„Nu există nicio dovadă că pirații purtau petice pe ochi. Nu avem imagini, gravuri, sau oricare alte mențiuni ale lor din nicio sursă directă a secolelor 17 și 18”, a declarat istoricul în domeniul piraților, Dr. Rebecca Simon, pentru IFLScience.

Cea mai probabilă explicație este că acestea sunt mai degrabă rezultatul imaginației populare, decât realități istorice.

„Aceste mituri vin, în mare parte, din romanul „Treasure Island” (Insula comorilor), de Robert Louis Stevenson. Protagonistul acestui roman, Long John Silver, a servit ca model pentru alți pirați ai culturii pop, precum Jack Sparrow”, a explicat Simon.

Aceste reprezentări fictive au fost modelate de pirații din viața reală, dar ele nu pot fi aplicate tuturor piraților.

„Piratul Edward Teach (cunoscut și ca Blackbeard – Barbă Neagră) a existat în realitate și a fost sursă de inspirație pentru scriitori precum Stevenson, datorită felului șocant în care arăta (păr lung, barbă fumegândă în timpul atacurilor) și atacurile teatrale pe care le efectua (deși el nu a ucis pe nimeni până la ultima sa luptă)”, a adăugat Simon.

Reprezentările populare astăzi, cu veșminte flamboaiante, își au originea în aceste reprezentări mai vechi, livrești, dar realitatea a fost mult mai monotonă.

„În general, pirații se îmbrăcau la fel ca toți ceilalți marinari ai timpului, dar hainele lor erau probabil într-o stare mai bună fiindcă le furau de pe alte corăbii”, a mai spus explicat Dr. Simon. „Căpitanii piraților și cei mai mari în grad se îmbrăcau adesea mai elegant, pentru a se lăuda cu succesul în lupte”.