Cum au rezolvat doi adolescenți cea mai dificilă problemă a lui Darwin, din greșeală. Descoperirea, făcută în vacanță. Foto
Doi adolescenți au rezolvat cea mai dificilă problemă a lui Charles Darwin, din greșeală. Aceștia se aflau separat în natură alături de familie, respectiv de prieteni, atunci când au făcut o descoperire ce i-a dat peste cap pe oamenii de știință.
Ce a observat o adolescentă în vacanța de vară
În 1956, o adolescentă, Tina Negus, își petrecea vacanța de vară în pădurea Charnwood din Marea Britanie împreună cu familia sa, când a observat o amprentă curioasă pe o stâncă. Amprenta în relief semăna cu o ferigă.
Însă, geolog în devenire, adolescenta știa că aceste roci de 600 de milioane de ani erau prea vechi pentru a găzdui o astfel de plantă. Conform înregistrărilor fosile, primele specii complexe de floră nu vor apărea decât peste cel puțin 60 de milioane de ani, în urma evenimentului cunoscut sub numele de ”explozia cambriană”.
Numită uneori ”Big Bang-ul biologic”, explozia bruscă a biodiversității a fost cea mai dificilă dilemă cu care s-a confruntat teoria evoluției a lui Charles Darwin. În faimoasa sa carte, „Despre originea speciilor”, Darwin nu a putut găsi un răspuns satisfăcător la două întrebări sâcâitoare: De unde a apărut brusc toată această diversitate a vieții? Și cum a evoluat atât de repede?”.
Când Negus s-a întors la școală, i-a arătat profesorului său de geografie o amprentă în creion a descoperirii sale. Însă, acesta nu a crezut-o și nu a dat importanță descoperirii sale.
Un alt adolescent, mai mult noroc
Un an mai târziu, în 1957, trei adolescenți se jucau în apropierea aceleiași stânci când au observat și ei aceeași fosilă. Unul dintre aceștia, Roger Mason, în vârstă de 15 ani, a luat o altă amprentă în creion de pe stâncă, astfel încât tatăl său să poată transmite desenul unui profesor universitar local.
A fost nevoie de puțină muncă de convingere, dar, după ce a văzut fosila cu ochii săi, geologul Trevor Ford a confirmat că aceasta era, într-adevăr, o fosilă precambriană a unei plante, ce probabil a trăit cândva pe fundul mării. El a numit această formă de viață ”Charnia masoni”.
Datorită descoperirii Charniei, precum și a tehnicilor de datare îmbunătățite, paleontologii din toată lumea au putut în sfârșit să privească fosilele vechi cu alți ochi. Formele de viață despre care se presupunea că trăiau în Cambrian se dovedeau a fi mult mai vechi.
Descoperiri similare
La câteva luni după ce Ford și-a publicat descoperirile, de exemplu, oamenii de știință din Australia au publicat descoperirea unei alte fosile de Charnia din Precambrian. Ulterior, Charnia precambriană a fost găsită și în Rusia și Canada.
Fosila de la Charnwood nu a fost o întâmplare. Ca dovadă a vieții complexe dinaintea exploziei cambriene, era tot ceea ce Charles Darwin și succesorii săi căutau.
În timp ce descoperirea făcea vâlvă în comunitatea științifică, Tina Negus nu era conștientă de impactul pe care îl avea curioasa sa fosilă de ferigă. Abia în 1961 a aflat, în sfârșit, ce s-a întâmplat cu fosila ei și cât de influentă a fost aceasta.
În anul 2004, ea a văzut un interviu cu Roger Mason în care acesta discuta povestea descoperirii fosilei. Când a luat legătura cu ea, acesta i-a răspuns imediat. În 2007, Negus a fost invitată să sărbătorească cea de-a 50-a aniversare a identificării plantei, unde a fost în sfârșit inclusă ca și co-dezvăluitor.
La fel ca Tina Negus, se pare că mai multe alte persoane observaseră fosile similare în trecut, deși acestea fuseseră ignorate de către mediul științific. În 1848, de exemplu, unii naturaliști identificaseră deja macrofosile în pădurea Charnwood și le recunoscuseră ca posibile forme de viață precambriană. Acest lucru înseamnă că răspunsul la dilema lui Darwin exista chiar înainte ca acesta să-și exprime în mod deschis confuzia în 1859.
În prezent, oamenii de știință au descoperit o varietate de forme de viață precambriană în Anglia, Australia, America de Nord, Groenlanda, Africa de Sud, părți din Asia și Rusia. Astfel, acum este clar că plantele complexe au înflorit cândva înainte de explozia cambriană. Și totuși, încă nu se știe de ce a explodat brusc diversitatea în urmă cu peste 500 de milioane de ani.