România în Schengen – răsturnarea de situație din Austria care ne pecetluiește soarta. Ce urmează pentru românii care visează la circulația liberă
Austria s-a opus aderării României la Schengen pe argumentul care ar facilita explozia numărului de cereri de azil din alte țări decât a noastră, ar duce la intrarea în țară a multor oameni cu probleme mai mult sau mai puțin grave. Din păcate, perspectivele sunt în continuare pesimiste.
Cele mai recente declarații pe marginea subiectului au venit de la ministrul Austriac de Interne, Gerhard Karner. Oficialul a redus problema aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen la o serie de cifre exacte legate de migrație și cereri de azil. În opinia sa, totul pleacă de la problemele întâlnite la graniță și nu are nicio legătură cu realitatea autohtonă din România, corupția de la noi sau lipsa infrastructurii, sub nicio formă.
România în Schengen, poate mai încolo
În prima jumătate a acestui an, din Austria, au fost scoși forțat sau de bună voie aproximativ 5900 de străini, valoarea este în creștere cu aproximativ 20% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În mod previzibil, autoritățile austriece văd acest lucru ca pe o îmbunătățire și un motiv de celebrare.
„În prima jumătate a anului, mai mulți solicitanți de azil au părăsit Austria, față de noile cereri depuse pentru azil”, a declarat Karner la o conferință de presă, citat de presa austriacă. În același timp, nu mai puțin de 18.500 de persoane au evitat procedura de acordare azi și au părăsit pur și simplu țara.
„Acesta este un bilanț pozitiv, dar nu este un motiv de sărbătoare, ci o obligație de a continua să lucrăm susținut în această direcție”, a insistat oficialul austriac, insistând în același timp că grănicerii nu sunt agresivi și nu apelează la ”pushback” ilegal (efortul imediat de a întoarce oamenii de la graniță înapoi în țara din care au venit).
„Adevărul este că „pushback” este o respingere forțată la graniță. Acest lucru este ilegal, este adevărat. Dar este permis ca oamenii să fie întorși înapoi la frontieră, dacă nu au șansa de a intra legal. Asta face Austria, asta e evident că face Ungaria, asta face Germania cu Austria, aceasta este o practică normală”.
Revenind însă la motivele pentru care Austria continuă să refuză aderarea României și Bulgariei la Schengen, acestea au rămas neschimbate. „Controlul la frontieră e parte din succes, fapt pentru care situația rămâne neschimbată”, a concluzionat ministrul austriac de interne.
Proces la Curtea de Justiție a UE din cauza refuzului Austriei pentru România în Schengen
Indiferent ce se va întâmpla mai devreme sau mai târziu cu aderarea României la Schengen, președintele Partidului Mișcarea Populară, eurodeputatul Eugen Tomac, a început un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe marginea veto-ului Austriei.
”Acest nou proces le permite persoanelor juridice din România să se alăture acestui demers pe care l-am deschis și, evident, să ceară despăgubiri pentru faptul că le este îngrădit accesul pe Piața Unică Europeană. Și pentru că asistăm la un abuz de putere, consider că cei care se simt discriminați pentru acest tratament au posibilitatea să-și caute dreptate alături de noi, în procesul pe care l-am deschis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, a explicat Tomac, citat de RADOR.