Necazul unora, bucuria altora: ce au descoperit arheologii la catedrala Notre Dame, după incendiul din 2019

În ciuda tuturor daunelor provocate de incendiul de la Notre Dame, din 2019, acesta a oferit arheologilor din Paris o oportunitate unică de a cerceta istoria catedralei.

Părți ale celebrei catedrale din Franța, care au fost ascunse timp de secole, sunt acum demontate și remontate, oferind o „fereastră” către inovațiile arhitecturale care au făcut această clădire de 32 de metri înălțime cea mai înaltă catedrală din epoca sa.

Constructorii medievali nu erau străini de această inovație

Se pare că această înălțime se datorează, în mare măsură, fierului care trece prin „venele” maiestuoasei structuri.

Arheologii au descoperit mii de capse metalice în diferite părți ale catedralei, unele datând de la începutul anilor 1160.

Descoperirile sugerează că utilizarea pe scară largă a fierului în zidărie nu este atât de modernă pe cât presupuneau cândva experții.

Constructorii medievali care au lucrat la Notre Dame au folosit tehnica arhitecturală cu mult înainte ca lucrările de restaurare să înceapă, în secolul al XIX-lea.

„Notre Dame este acum, fără îndoială, prima catedrală gotică cunoscută în care fierul a fost folosit masiv pentru a lega pietrele între ele”, concluzionează arheologii parizieni.

Echipa estimează că accesoriile din fier găsite la Notre Dame au fost proiectate cu până la două decenii înainte ca catedrala Soisson din Franța să fie construită.

„Această rețea metalică, instalată în primele faze de construcție, ar trebui interpretată ca o armare inovatoare a nervurilor transversale ale vârfului ambulatoriului exterior la aproape 11 m înălțime, care trebuia menținută fără niciun suport intern”, scriu cercetătorii.

„În timp ce alte clădiri foloseau tiranți din lemn întinși între arcade, primul maestru constructor de la Notre-Dame de Paris a făcut alegerea îndrăzneață de a folosi un material mai durabil, care putea fi ascuns mai ușor”, au mai spus specialiștii.

Metoda inteligentă a funcționat, în mod clar, și pare să fi fost reprodusă de viitorii arhitecți, chiar până în secolul al XIII-lea, pe măsură ce au fost realizate îmbunătățiri la catedrală.