23 aug. 2022 | 11:55

Un manuscris despre care s-a crezut zeci de ani că ar aparține lui Galileo Galilei, un fals: amănuntul care l-a dat de gol

ACTUALITATE
Un manuscris despre care s-a crezut zeci de ani că ar aparține lui Galileo Galilei, un fals: amănuntul care l-a dat de gol

În anul 1938, Biblioteca Universității din Michigan se mândrea cu ceea ce se credea a fi un manuscris din 1609, scris de însuși Galileo Galilei.

Din păcate, în urma unei investigații a unui profesor de istorie al Universității de Stat din Georgia, acesta s-a dovedit a fi un fals, creat la sute de ani după moartea lui Galileo.

Documentul de o pagină conține schița unei scrisori care însoțește prezentarea făcută de Galileo Galilei unui telescop construit în 1609. În partea de jos a lucrării există și câteva notițe și schițe, considerate a fi observațiile lui Galileo asupra lunilor lui Jupiter, datând din 7-15 ianuarie 1610.

Manuscrisul a fost prezentat pentru prima dată de publicului larg în luna mai a anului 1934, după ce bunurile unui colecționar decedat au fost scoase la licitație. Imediat, un alt colecționar a cumpărat manuscrisul, ca după aia să-l lase moștenire Universității din Michigan în 1938, după moartea sa.

Cum s-a descoperit că manuscrisul este un fals

În timpul investigațiilor, Nick Wilding, un istoric care a atras atenția după ce a dezvăluit un alt fals tot după Galileo, din 1610, a adresat bibliotecii o serie de întrebări despre manuscris, inclusiv referitoare la datarea hârtiei și filigranul acesteia. În timpul folosirii presei de mână, producătorii de hârtie adăugau adesea filigrane distincte lucrărilor lor.

Manuscrisul, cunoscut acum ca fiind un fals, conține monograma producătorului hârtiei, „A.S.”, în timp ce locul de producție este etichetat „BMO”, referindu-se la Bergamo, Italia. Marca „BMO” nu a existat pe hârtie înainte de 1770.

„Wilding a concluzionat că manuscrisul nostru este un fals din secolul al XX-lea executat de binecunoscutul falsificator Tobia Nicotra”, a scris biblioteca despre investigație. „După ce experții noștri au studiat cele mai convingătoare dovezi despre hârtie și proveniență și au reexaminat manuscrisul, am fost de acord cu concluzia lui”, s-a mai menționat.

„Suntem recunoscători profesorului Wilding pentru că ne-a împărtășit descoperirile”, a spus biblioteca, într-un comunicat.

Primul meu contact cu presa s-a întâmplă la vârsta de 11 ani, când ziarul călărășean Pământul mi-a oferit ocazia să public în rubrica destinată copiilor. Peste ani, ajungeam la Galați unde ... vezi toate articolele