Femeia fatală, de moravuri ușoare, care a sucit mințile a trei regi și a înnebunit protipendada din Bucureștiul de altădată, coana Mița Biciclista

Mița Biciclista a rămas, fără dar și poate, unul dintre cele mai cunoscute mituri urbane ale României, cu toate că puțini sunt cei care știu, cu adevărat, cine a fost această femeie și ce a făcut astfel încât să rămână în memoria colectivă a unei întregi nații.

Probabil că nu de puține ori ai auzit cum o femeie care merge pe bicicletă este numită, cu drăgălășenie (sau nu) „Mița Biciclista”. Se pare că demumirea nu este una inventată, numele aparținând unui personaj real, dar și unic în peisajul Bucureștiului cosmopolit de altădată.

Coana Mița Biciclista – imagine de arhivă

Cine a fost Mița Biciclista

În ciuda asocierii sale cu bicicleta, poate că ce mai important lucru de spus despre Mița Biciclista este că aceasta practica cea mai veche profesie din lume, însă în regim de lux.

S-a născut în data de 1885, la Dițești, județul Prahova, iar numele său real era Maria Mihăescu.

Ce a lucrat Gabriela Lucuțar înainte de a deveni un antreprenor de succes. Meseria de bază a Reginei Întunericului

Catrinel Sandu radiază la 48 de ani. Transformarea prin care a trecut frumoasa blondină în ultimii 25 de ani

Încă din primii ani, tânara a dovedit foarte multă ambiție, dorind să-și depăsească condiția și să ajungă „cineva” – lucru pe care l-a și reușit, de altfel.

Aspirațiile Miței se pare că depășeau ceea ce îi puteau oferi condițiile. Mama ei era spălătoreasă, iar despre tatăl ei nu se știe nimic.

Și-a început „cariera” de curtezană încă de la vârsta de 14-15 și se spune că nimic nu s-ar fi întâmplat fără voia ei, astfel că Mița Biciclista ar fi știut din prima clipă că nu vrea să rămână doar o altă femeie banală. Voia să fie remarcată iar lucrul acesta s-a și întâmplat.

Se spune că l-ar fi avut, la un moment dat, drept amant pe Regele Leopold al Belgiei, acesta remarcând-o imediat ce tânăra a ajuns la pension.

Mai mult, conform bârfelor vremii, Mița Biciclista nu alegea chiar pe oricine îi ieșea în cale, preferând persoanele importante sau pe cele cu o situație financiară peste medie.

„Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi”, scria Neagu Djuvara, în cartea „Un secol cu Neagu Djuvara”.

Și cum bicicleta era o raritate, în acea perioadă, se pare că Mița Biciclista s-a remarcat întocmai prin faptul că îi plăcea foarte mult să folosească acest mijloc de locomoție.

„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi svartul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”, scrie, de asemenea, Alexandru Predescu în „Vremuri vechi bucureştene”.

Coana Mița Biciclista – imagine de arhivă

Regele Ferdinand i-ar fi dăruit o casă: Mița celor trei regi

Mița Biciclista era, cu adevărat, o femeie avută, datorită conexiunilor sale în lumea „celor importanți”. Avea trăsură, o mașină coupe, dar și multe alte obiecte valoroase la care alte femei doar ar fi putut să viseze.

Altfel nici nu ar fi avut cum să se întâmple, de vreme ce era curtată de Octavian Goga, Nicolae Grigorescu, dar și de Regele Ferdinand, cel care se presupune că i-ar fi dăruit o casă foarte scumpă, în care Mița ar fi locuit în cele din urmă. Din nefericire, casa se află acum în paragină, cu toate că se află încă în picioare. Poate fi văzută în apropierea Pieței Amzei.

Din bârfele acelor timpuri remarcăm că, la un moment dat, regele Manuel al Portugaliei ar fi cerut-o în căsătorie, însă ea ar fi refuzat pentru ar fi fost îndrăgostită de Nicolae Minovici. Care este adevărul, însă, numai Mița poate ști.

Mai apoi, s-a mutat o perioadă la Paris, iar când s-a întors în țară a continuat să sucească mințile celor bogați, primind bani și bunuri inestimabile, în schimbul favorurilor sale sexuale.

Numele de „Mița Biciclista” l-a primit în 1898, în momentul în care George Ranetti, un ziarist al vremurilor, ar fi văzut-o plimbându-se pe bicicletă.

S-a căsătorit târziu, prin anii 1940, cu generalul Alexandru Dimitrescu, ceea ce a marcat și începutul problemelor financiare pentru aceasta. Începe, așadar, să închirieze camere în casa în care locuia, vrând să continue să-și poată susține traiul cu care era obișnuită. Ba mai mult, gurile rele susțineau că și-ar fi trimis soțul la cerșit pentru a putea să țină pasul, din punct de vedere financiar.

Casa coanei Mița Biciclista din București

Casa Coanei Mița Biciclista, situată în București la intersecția dintre Strada Biserica Amzei 9 și Strada General Christian Tell 11, este o locație istorică și culturală deosebită. Această clădire, cunoscută pentru arhitectura sa neoclasică și pentru istoria sa colorată, a fost construită în secolul al XIX-lea și este adesea asociată cu personalitatea excentrică a Coanei Mița Biciclista.

Coana Mița Biciclista, pe numele său real Maria Mihăescu, a fost o figură emblematică a vieții boeme bucureștene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Ea a fost recunoscută pentru stilul său de viață nonconformist și pentru pasiunea ei pentru biciclete, lucru neobișnuit pentru o femeie în acea epocă. Casa sa, situată în zona centrală a Bucureștiului, era un loc de întâlnire pentru artiști, scriitori și intelectuali.

Arhitectura casei Coanei Mița combină elemente neoclasice cu influențe romantice, fiind reprezentativă pentru stilul arhitectural urban din acea perioadă. Fațada este decorată cu ornamente elaborate, iar interiorul casei păstrează multe din elementele originale, inclusiv mobilierul și decorațiunile.

Casa Coanei Mița Biciclista a fost restaurată și transformată într-un muzeu. Vizitatorii au ocazia să exploreze nu numai arhitectura impresionantă, dar și să descopere povestea fascinantă a Coanei Mița și a vieții culturale din Bucureștiul de odinioară. Muzeul organizează adesea expoziții și evenimente culturale, menținând vie memoria acestui personaj istoric unic.

Astăzi, casa Coanei Mița Biciclista rămâne un simbol al Bucureștiului vechi și un punct de atracție pentru turiști și localnici, oferind o fereastră spre trecutul bogat și colorat al capitalei României.