07 iul. 2022 | 07:55

Topul care îți arată cât citesc europenii: pe ce loc se află orașul București, cât de gravă e situația la noi în țară

ACTUALITATE
Topul care îți arată cât citesc europenii: pe ce loc se află orașul București, cât de gravă e situația la noi în țară

Faptul că oamenii care citesc, în lume, sunt din ce în ce mai puțini nu este un secret pentru nimeni. Însă care este, oare, situația la noi în țară, în București, spre exemplu?

Un studiu întreprins de The Knowledge Academy, a luat în calcul numărul de librării din capitalele europene, astfel încât să se stabilească cam cât de interesați sunt locuitorii respectivului oraș de citit și de carte, în general.

Și cum altfel să-ți dai seama de asta, dacă nu prin gradul de prosperitate al afacerilor de acest gen?

Așadar, analizând aceste detalii, s-a ajuns la o concluzie îngrijorătoare pentru locuitorii din București, dar și pentru românii din toată țaras.

Topul celor mai dezinteresate capitale europene, în ceea ce privește cititul: București n-are cu ce să se mândrească

Conform acestui top, pe locul întâi, în topul rușinii, se află capitala Macedoniei, Skopje, urmată de București. Belgrad (Serbia) se află pe locul trei, pe următoarele locuri, până la zece, situându-se Madrid (Spania), Minsk (Belarus), Londra (Marea Britanie), Sofia (Bulgaria), Bruxelles (Belgia), Tirana (Albania) și Tallinn (Estonia).

La polul opus, adică top 5 capitale cu oameni interesați de cărți și citit, se află Zurich (Elveția), Luxemburg (Luxemburg), Bratislava (Slovacia), Reykjavik (Islanda) și Chișinău (Moldova).

Iată că, deși mulți dintre români au tendinția de a blama Republica Moldova. Chișinău n-a reușit contraperformanță de a intra în topul rușinii, ci deopotrivă, performanța de a fi a cincea capitală din Europa în care locuitorii săi sunt direct interesați de lectură.

În mod cert, lucrurile nu par să se schimbe în viitor, astfel că avem șanse reale ca, în scurt timp, să „luăm fața” capitalei care acum se află pe locul 1 în topul celor care nu-și inspiră absolut deloc cetățenii spre studiu, citit și, în definitiv, spre gândit.

Până la urma, atât timp cât există rețelele de socializare, cele care devin din ce în ce mai ofertante, pe zi ce trece, oamenii vor da dovadă de un grad de interes invers proporțional pentru cărți și opere literare (de ficțiune sau nu).

Primul meu contact cu presa s-a întâmplă la vârsta de 11 ani, când ziarul călărășean Pământul mi-a oferit ocazia să public în rubrica destinată copiilor. Peste ani, ajungeam la Galați unde ... vezi toate articolele