Se întâmplă cu tichetele de masă și voucherele de vacanță ale românilor, peste noapte: angajații vor avea de câștigat
Când vine vorba de beneficiile extrasalariale de care se bucură românii, tichetele cadou au un statut privilegiat. În limita a 300 de lei de persoană, nu sunt impozitate de statul român. Cu un pic de noroc, regula se va aplica și în cazul tichetelor de masă, culturale, de creșă și a voucherelor de vacanță, reprezentând un impuls major pentru angajatori să le acorde.
La câteva zile după ce Parlamentul a ridicat valoare maximă nominală a unui tichet de masă în România până la 30 de lei, de la cel mult 20 de lei în prezent, se lucrează intens la o nouă măsură menită să încurajeze angajatorii să îmbrățișeze astfel de beneficii financiare pentru angajați.
Ce se întâmplă cu tichetele de masă, voucherele de vacanță
La ora actuală, un angajator care acordă în România tichete cadou, nu plătește niciun fel de taxă sau contribuție la stat pentru ele. Singura condiție este să nu depășească 300 de lei pentru fiecare persoană. Mai mult decât atât, sumele acordate sub formă de tichete cadou sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, în anumite condiții și cu anumite limitări. Pe de altă parte, pe acei bani, salariatul datorează la stat impozit pe venit, acesta fiind reținut de către angajator și virat autorităților.
Similar cu mecanismul detaliat mai sus, parlamentarii USR, împreună cu câțiva aleși PSD și PNL, au inițiat un proiect care ar putea elimina plata impozitelor pentru tichetele de masă, alte tipuri de tichete și vouchere primite de angajați. Practic, se dorește revenirea la situația de până la 1 iulie 2010. La acea vreme, tichetele de masă nu erau incluse în veniturile salariale și nu erau impozabile. Inițiatorii efortului legislativ sunt de părere că eliminarea impozitării este cu atât mai utilă în această perioadă dificilă pentru angajații români.
”De asemenea, prin liberalizarea prețurilor la energie ca măsură impusă la nivel internațional și european s-a generat o creștere fără precedent a prețului la energia electrică, gazele naturale, precum și la combustibil, care au avut impact atât asupra creșterii prețurilor la utilitățile publice pentru populație, precum și asupra creșterii prețurilor la bunurile de consum, determinând, în principal, o scădere a puterii de cumpărare a persoanelor. Ulterior, criza războiului din Ucraina a determinat la rândul său un impact puternic asupra prețurilor la bunurile de consum”, au insistat autorii propunerii legislative.