România, ”o țară de Black Friday”: cât ne costă obsesia pentru prețuri mici, mai ales la vânzare

În teorie, țara noastră are o serie stufoasă de bogății și valori care pot fi monetizate. Din păcate, am devenit o țară de importatori, iar exporturile sunt făcute tot de companii străine care activează pe piața autohtonă.

Mihai Daraban este președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. Din această poziție privilegiată, înțelege foarte bine problemele economice ale României la nivel de producție, importuri și exporturi. Tocmai din această motiv, în momentul în care spune că România este o țară de ”Black Friday”, iar brandul românesc cu valoare adăugată mare nu există, discutăm de un avertisment important pentru eforturile locale de producție.

Cum a ajuns producția românească fără valoare

„O caracteristică comună a ţărilor foste comuniste este că au devenit economii subcontractoare ale economiei vestice, că asta este: la noi nu mai este nimic pe coş. Practic, brandul românesc cu valoare adăugată mare nu există. Spuneam şi prietenilor înainte de a începe lucrările că am tot respectul faţă de gemul de Topoloveni, dar e gem, nu e nici cutie de viteze, nici turbină, nici compresor.

Deci, valoare adăugată mică. Revin la acea cifră de la import, iar aici cred că este cel mai bun sondaj de opinie în rândul consumatorului. Avem teoretic 25.000 de exportatori în România, înregistraţi oficial. Primii o sută din ei realizează 51% din tot exportul, iar în primii 100 sunt două firme româneşti… (…)

Trei oameni au murit, după ce aplicația Google Maps le-ar fi arătat să meargă cu mașina pe un pod neterminat

Nu scăpăm de lapoviță și ger. Cum va fi vremea în decembrie 2024, potrivit experților ANM

De aceeam analiza pe importul României este o analiză pe consumatori până la urmă şi trebuie focalizate acele investiţii spre satisfacerea apetitului acestuia de Black Friday. Că am ajuns ţară de Black Friday. E un adevăr, e o realitate, dar asta este şi statul se bucură la TVA-ul pe care persoana fizică o donează la ghişeu, an de an”, a spus Daraban.

Deși o parte din problemă ține de obiceiurile de consum ale românilor, cum a explicat și Daraban, o altă parte a ecuației ține de mediul de afaceri care, în România, este unul ”extrem de polarizat”.

”Există nişte cutume pe care am putea să le schimbăm la nivel de Minister de Externe cu celebra sintagmă ‘Diplomaţi de carieră’. Cred că societatea civilă românească poate produce diplomaţi mai ales la nivel de ambasadori, oameni care au trecut prin viaţă, cu experienţă în domeniul business-ului. Deficitul balanţei comerciale a României a ajuns la nişte cote inimaginabile şi văd că nu se discută în spaţiul public deloc.