Nu scăpăm de scumpiri: greul de-abia acum vine peste noi. Avertismentul momentului
Perioada extrem de dificilă pe care o traversează România în plan economic nu doar că nu se va tempera în lunile viitoare, ci se va acutiza. Banca Mondială a lansat un avertisment dur cu privire la ce ne așteaptă, în curând.
Analiștii din cadrul prestigioasei instituții internaționale se așteaptă ca prețurile din țara noastră să-și continue ascensiunea. Așa se face că ne-am putea confrunta cu o inflație explozivă, de 9,8%, ceea ce înseamnă că pe bugetele familiilor noastre vor apărea tensiuni și mai mari decât în prezent.
Veștile rele continuă
Nu doar din perspectivă inflaționistă vin vremuri grele, dar Banca Mondială se așteaptă și la o evoluție economică mai slabă, per ansamblu. Instituția și-a înrăutățit previziunile anterioare.
Acum, Banca Mondială anticipează pentru 2023 o creștere economiei româneşti cu 0,3 puncte procentuale, la 4,1%, în timp ce pentru 2024 este anticipat un avans al PIB de 4,3%.
”Soliditatea redresării va depinde de evoluţia noilor variante de Covid-19 şi de severitatea ostilităţilor din regiune. Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esenţială pentru un proces de redresare durabil, verde şi incluziv”, transmit analiștii economici din cadrul Băncii Mondiale.
Desigur, cele mai mari probleme pot apărea din cauza crizei din energie, dar și a războiului din Ucraina. Specialiștii spun foarte ferm faptul că prelungirea acestui conflict militar nu va rămâne fără consecințe asupra economiilor din regiune, fiindcă nu doar țara noastră este afectată de ceea ce se întâmplă în statul vecin. Dacă această situație nu va înceta, riscul sărăciei crește în regiune, avertizează experții.
Specialiștii recomandă autorităților decidente să aibă grijă în privința datoriei publice, ajunsă deja la peste 50% din PIB și, în acest sens, să se aplece asupra consolidării fiscale, de care avem mare nevoie.
În privința deficitului bugetar, analiștii se așteaptă ca acesta să înceapă să scadă. Totuși, nu vom reuși să-l ducem sub pragul de 3% din PIB, așa cum prevedeau țintele anterioare crizei sanitare și, bineînțeles, războiului din Ucraina.