Furtuni geomagnetice catastrofale care pot topi literalmente infrastructura electronică a umanității: cum le prevenim

Recent, o furtună geomagnetică a distrus aproape toți sateliții Starlink pe care SpaceX tocmai îi lansase. Dar iată cât de periculoase ar fi aceste furtuni geomagnetice dacă ar lovi Pământul.

În timp ce acest incident reprezintă doar un eșec minor pentru SpaceX, furtunile geomagnetice reprezintă o amenințare continuă pentru infrastructura electrică a lumii – întreruperea semnalelor de transmisie și telecomunicații, deteriorarea rețelelor electrice, perturbând sistemele globale de navigație, expunând, în același timp, astronauții și pasagerii companiilor aeriene deopotrivă cu doze periculoase de radiații solare.

NOAA definește furtunile geomagnetice ca „o perturbare majoră a magnetosferei Pământului care are loc atunci când există un schimb foarte eficient de energie de la vântul solar în mediul spațial din jurul Pământului”. Vânturile solare, compuse din plasmă și particule de înaltă energie, sunt ejectate din straturile coronare cele mai exterioare ale Soarelui și poartă aceeași sarcină ca și câmpul magnetic al soarelui, orientat fie spre nord, fie spre sud.

Aceste furtuni geomagnetice ar putea fi catastrofale

Pentru a prelungi timpul dintre o erupție solară și vânturile rezultate care lovesc în magnetosfera noastră, cercetătorii au lucrat pentru a dezvolta versiunea 2.0 a modelului geospațial (care este ceea ce folosește în prezent NOAA), folosind un computer de ultimă generație, sisteme de învăţare şi scheme de analiză statistică. Cu acesta, astronomilor și operatorilor de rețele electrice li se oferă doar 30 de minute de avertizare, înainte ca vânturile solare să ajungă pe planetă. Este suficient timp pentru a pune sistemele electrice vitale în modul de așteptare sau pentru a atenua în alt mod impactul furtunii.

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

Cum a devenit Gigi Becali milionar, întâmplător, în anii 90′: „Eu am cumpărat pentru animale, cine avea să știe?”

Echipa de cercetători se bazează pe date cu raze X și UV „de la un satelit care măsoară parametrii plasmei la un milion de mile depărtare de Pământ”, pentru a identifica ejecțiile de masă coronară pe măsură ce se întâmplă.

„Din acel moment, putem rula un model și putem prezice ora de sosire și impactul evenimentelor magnetice”, spun oamenii de știință.

Aceste eforturi continue de cercetare pentru a înțelege mai bine locul nostru în sistemul solar și cum să fim vecini cu reactorul masiv de fuziune nucleară din blocul ceresc se vor dovedi cu siguranță vitale pe măsură ce tehnologiile de telecomunicații ale umanității continuă să se maturizeze.