Programul Rabla, mai prost decât pare la prima vedere: toți șoferii români trebuie să știe

Programul Rabla a fost lansat de către autoritățile române cu surle și trâmbițe. Din păcate, pe termen lung, pare să fie cât se poate de ineficient în a stăvili apetitul șoferilor români pentru second hand.

O analiză publicată de PwC la mijlocul acestei săptămâni încearcă să pună în context programul Rabla și stimulentele financiare anunțate de Guvernele Europei cu scopul încurajării tranziției la mașini electrice. În teorie, în 2021, pe principalele cinci piețe europene s-a înregistrat o explozie a interesului pentru autoturisme ecologice. În practică, sunt mai multe semne conform cărora acea creștere este imposibil să fie susținută pe termen lung.

Piața de mașini electrice, sub semnul întrebării

În 2021, față de 202, au crescut vânzările de mașini electrice cu 72%, conform PwC. Valoarea cu pricina nu se traduce însă sub nicio formă într-o scădere a apetitului pentru mașini second-hand.

„Nu există nicio îndoială că piaţa automobilelor electrice va continua să crească în următorii ani, dar ritmul va fi influenţat de nivelul stimulentelor acordate de statele europene, dar şi de o prelungire a crizei semiconductorilor. Stimulentele oferite în ultimii doi ani au avut efectul scontat, numărul înmatriculărilor de maşini cu combustie internă reducându-se semnificativ în Europa. În România, Guvernul a anunţat recent continuarea programelor Rabla şi Rabla Plus şi creşterea sumelor, dar aceste măsuri nu sunt suficiente pentru diminuarea apetitului pentru maşini second hand şi pentru îndeplinirea ambiţiilor statului de întinerire a parcului auto naţional, unul dintre cele mai vechi din Europa”, a apreciat reprezentantul PwC România.

Reacția unor americani când au văzut cum conduc șoferii din România: ”Mai nebuni decât albanezii”

Cum scapi de mucegaiul din ghivece. De ce apare în special iarna, greșeala pe care trebuie să o eviți

Dacă ne uităm în Europa, cota de piață a mașinilor cu combustie internă a scăzut în primele cinci piețe europene la 58,2% anul trecut, de la 92% în 2019. Doar în Regatul Unit, procentul a scăzut de la 91% la 55%, în timp ce în Germania s-a putut observa un progres de la 92% la 58%. Norvegia rămâne în continuare un etalon în domeniu. Doar 8% a reprezentat anul trecut cota de piață a mașinilor cu combustie internă. În Suedia fost vorba de 49%, iar în Țările de Jos, de doar 47%, pentru prima oară sub 50%.

Pe lângă reducerea stimulentelor guvernamentale, o altă piedică în ceea ce priveşte menţinerea nivelului de creştere a vânzărilor de vehicule electrice este legată de faptul că ritmul de instalare a staţiilor de încărcare în Europa nu este suficient de rapid pentru a satisface cererea în creştere. Ca să înțelegi mai bine discrepanța între infrastructura de încărcare și numărul mașinilor electrice, gândește-te că punctele de încărcare s-au dublat între 2017 și 2020, iar numărul autoturismelor cu propulsie electrică a crescut de șapte ori, în același timp.