Deși salariile cresc, românii o duc din ce în ce mai greu: cum se explică fenomenul sărăciei accentuate

Datele oficiale indică faptul că veniturile românilor salariați sunt în creștere. Cu toate acestea, puterea noastră de cumpărare scade, de la o lună la alta, măcinată de inflația tot mai agresivă. Așa se explică, pe scurt, faptul că deși câștigăm mai bine, suntem din ce în ce mai săraci și împovărați din punct de vedere financiar.

Conform unei analize recent efectuate de Institutul Național de Statistică (INS), câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2021 a fost de 6.327 lei, cu 383 lei (+6,4%) mai mult față de luna precedentă.

De asemenea, câştigul salarial mediu nominal net s-a mărit cu 234 lei (tot +6,4%), până la 3.879 lei.

Pe domenii de activitate, creşterile cele mai mari de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-au înregistrat la fabricarea produselor de cocserie și obținute din prelucrarea țițeiului (+26,2% nominal și +16,7% în termeni reali), în industria extractivă (+21,2% și +12,1% ca putere de cumpărare), agricultură HoReCa (ambele cu +5,5% ca putere de cumpărare). și servicii administrative (+10,9%, respectiv +2,8%).

Ce să mănânci între mese ca să nu te îngrași. Alimentele ideale de ronțăit atunci când ți-e poftă de ceva bun

Reacția incredibilă a unui bărbat din Danemarca, după ce soția lui româncă i-a dat să guste piftie pentru prima dată

Câștigăm mai bine, dar ne permitem tot mai puține cumpărături

Analizând cifrele de mai sus, am putea crede că angajaților români le crește puterea de cumpărare. În realitate, însă, lucrurile stau cu totul și cu totul diferit. Din păcate, procentul majorărilor salariale este sub cel al evoluției ratei anuale a inflației.

Datele de la Ministerul Finanțelor Publice ne arată că România a ieșit din anul 2021 cu o inflație explozivă, de 8,12%. În aceste condiții, creșterile de venituri nu acoperă nici măcar scumpirile, deci nici nu poate fi vorba despre creșterea puterii de cumpărare. În fapt, matematica ne arată că suntem pe pierdere. Prin urmare, românii își permit să cumpere din ce în ce mai puțin, în condițiile în care salariile nu țin pasul cu nivelul scumpirilor la bunurile și serviciile de larg consum, strict necesare pentru traiul nostru de zi cu zi.

Tocmai pentru a încerca să tempereze valul inflaționist, BNR a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022. De asemenea, s-a hotărât și păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, informează banca centrală. Efectele deciziei vor fi unele în lanț și vor afecta toți românii care vor să se împrumute la bănci. Totuși, analiștii economici sunt de părere că intervenția BNR este inutilă și că vom asista, în scurt timp, la o inflație de două cifre, previziune pe care o confirmă însăși Banca Națională. în cel mai recent raport al său.