Taxiurile electrice în România, un vis frumos: explicația simplă pentru realitatea din piață
De curând, autoritățile de la București au venit cu o serie de modificări la legislația legată de mașinile care au voie să fi folosite pe taxi. În teorie, s-a încercat încurajarea achiziției de mașini electrice și hibride, pentru protejarea mediului înconjurător.
Primăria Capitalei s-a aflat zilele trecute într-o dezbatere publică cu reprezentanții taximetriștilor. Subiectul dezbaterilor a avut legătură cu propunerile autorităților legate de atribuirea autorizațiilor taxi, mai precis, cu modificările aduse legislației actuale pe marginea subiectului. În contextul în care Primăria speră la cât mai multe mașini electrice în trafic, taximetriștii au spus clar că nu există infrastructura necesară pentru materializarea acestui vis. Șoferii nu au unde să-și încarce mașinile electrice.
Mașinile electrice pe taxi, o imposibilitate, momentan
Conform proiectului de regulament pentru atribuirea de autorizații de taxi, o mașină full electric are 30 de punct, un hibrid plug-in beneficiază de 20 de puncte, un hibrid – 10 puncte și un autoturism Euro 6 – 5 puncte. Ca referință, până acum, criteriile de calificare se raportau la autoturisme cu norma de poluare 2, 3, 4 şi 5, acestea vor fi înlocuite cu Euro 6, hibrid, hibrid plug-in şi electrice.
Primarul Nicușor Dan a comentat pe marginea subiectului și a spus că este un susținător al taximetriei care serviciu public de transport. În același context, a menționat că există nu mai puțin de 2700 de autorizații de taxi disponibile. Acestea urmează să fie atribuite în conformitate cu noul regulament supus votului CGMB. O parte importantă dintre criteriile de atribuire este definită în legea taximetriei. Lista include vechime autovehiculului, clasificarea acestuia în funcție de normele de poluare, echiparea cu instalație de aer condiționat și perioada de când transportatorul deține autorizația de taxi. ”Ce putem să facem este să modificăm ponderea acestor criterii – este un atribut pe care legea îl dă Consiliilor locale”, a menţionat primarul Capitalei.
„Nu avem infrastructura necesară nici măcar în Bucureşti creată. Dacă cele 2.700 de autorizaţii ar fi luate de persoane fizice, nu de firme – vă daţi seama că nu avem infrastructură pentru a încărca cele 2.700 de autovehicule şi ar trebui să vedeţi aruncate peste balcoane sau geamuri cabluri electrice ca să îşi încarce maşinile seara”, a susţinut Vasile Ştefănescu, Preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România.
Taximetriștii au profitat de ocazie și pentru a ataca serviciile de ride-sharing, precum Uber și Bolt, mijloace de transport trecute în lege ca transport alternativ. În București, există 30.000 de licențe pentru transportul alternativ și doar 6000 de licențe pentru taximetre. ”Până la urmă, acest transport care a fost creat pentru a fi alternativ a ajuns să domine absolut tot. Oricum, este o concurenţă neloială şi o discrepanţă totală între Legea 38/2003 a taximetriei şi această Lege a transportului alternativ. (…) Avem această concurenţă neloială şi oameni care sunt nevoiţi să se ducă către această activitate şi să plătească în jur de 40% din încasări către firme care au conturile prin Olanda sau firme de aşa-zis transportatori din Bucureşti”, a atras atenția Ștefănescu.