Povestea incredibilă a comorii descoperite în România. A fost transportată în secret prin țară, cu trenul, într-o geantă banală

Una dintre cele mai mari descoperiri arheologice de pe teritoriul României și povestea din spatele acesteia.

Evenimentul a avut loc în anul 1959 în localitatea Băiceni, Cucuteni din județul Iași. Aici a ieșit la iveală unul dintre rarele tezaure princiare getice din aur, care a fost recuperat de către specialiștii Muzeului de Istorie al Moldovei. Ansamblul pieselor componente ale acestui tezaur princiar getic atinge greutatea de aproximativ 2.5 kg de aur, prelucrat în diferite obiecte cu caracter ritualic, obiecte dintre care multe se prezintă acum în stare fragmentară.

În componența sa sunt artefacte cu caracter ritualic și apotropaic, obiecte dintre care multe se prezintă și acum în stare fragmentară. Principalul obiect de paradă este coiful de aur de tip mithraic cu diferite reprezentări simbolice, două brățări spiralate, un colan și un număr de aplice de harnașament și decorațiuni vestimentare. Calitatea aurului din care este fabricat tezaurul este între 18 și 24 de carate.

Sclipitoarele piese de aur, componente ale Tezaurului princiar getic de la Băiceni – Cucuteni, județul Iași, pot fi admirate în cadrul Muzeului Național de Istorie a României din București, secția Tezaur.

Cum să faci căldură în casă, iarna, fără să dai drumul la centrală. Tot mai mulți români optează pentru opțiunea asta

Comenzile pe care toate pisicile le înțeleg. Ce trebuie să-i spui felinei ca să-i atragi atenția

Martorul evenimentului

„Eu, atunci, eram student în anul I și eram desemnat să supraveghez o serie de lucrători care participau la săpătură. Am văzut și eu cum, la un anumit moment, unul din ei a găsit o bucată din ceea ce avea să fie tezaurul… I-am spus profesorului Dinu care, pentru a nu se da de gol către ei, a spus că e ceva neînsemnat. Mai apoi, mi-a spus că e o piesă din aur. Practic, atunci a fost făcută și o anchetă a Miliției. S-a dovedit că 4 dintre cei care lucrau la săpătură au găsit piese din aur ale tezaurului și unul s-a dus la Iași și și-a pus un dinte din aur, alții au dus acasă piese. Cred că unul a și făcut pușcărie pentru asta…”, rememorează marele profesor Ursulescu.

„După asta, sub supraveghere, profesorul Marin Dinu a strâns mare parte din bucățile de tezaur, scoase din pământ în urma arăturii… Mai târziu a fost găsit și faimosul coif. Apoi, după ce s-a întâlnit și cu profesorul Mircea Petrescu, s-a pus ceea ce a fost găsit într-o geantă și, sub semnătură, a plecat la București cu acesta. La acele vremuri, doar la București se puteau face asemenea restaurări, undeva pe la Patriarhie. Au venit și specialiști de la Budapesta care au ajutat la întreg procesul de restaurare și conservare. Da, acuma, alături de un alt coleg care stă în America, eu sunt singurul care a mai rămas martor de la acea mare descoperire”, a conchis prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu.