Spune-mi câți ani ai, ca să-ți spun cum muncești: diferențele între generații care contează

Fiecare generație are propriile sale caracteristici. Îți sună cunoscută sintagma „pe vremea mea …”? Ei bine, studiile arată că aceasta nu este doar o simplă vorbă din popor, ci conține un mare sâmbure de adevăr: fiecare generație are propriile sale elemente definitorii și există diferențe clare, la nivel de concepție, de mentalitate, de idei, de stil de viață. Sunt diferențe și legate de modul în care ne raportăm la muncă și despre exact acest ultim aspect urmează să discutăm în rândurile de mai jos.

Cercetătorii au descoperit că fiecare generație muncește într-un anumit fel și se raportează diferit la acest concept.

De-a lungul timpului, fiecare om a trebuit să întreprindă o anumită activitate, pentru a-și câștiga pâinea pe care să o poată pune pe masă. Opțiunile sunt, desigur, variabile în decursul deceniilor, piața muncii schimbându-se, apărând noi locuri de muncă și dispărând altele.

De exemplu, joburi pentru specialist în marketing nu existau în urmă cu 100 de ani și nici cel de graphic designer. Însă nici oamenii din prezent nu mai au locuri de muncă precum aveau strămoșii noștri. Nu mai e nevoie să angajezi o persoană pentru a te trezi dimineața din somn, pentru că au fost inventate cesurile deșteptătoare, iar mai târziu, dispozitivele inteligente ce-ți permit nu doar să-ți setezi o simplă alarmă, ba chiar să-ți monitorizezi calitatea somnului.

Schimb neașteptat de replici între Aura Șova, câștigătoarea ”Vocea României”, și Raluca Moldoveanu, fostă concurentă a show-ului de la Pro TV. Internauții au reacționat imediat: ”Ai rupt!”

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum artista, la 17 ani de când s-a mutat în America

Dincolo de schimbările efective de pe piețele muncii, au loc modificări la nivel de gândire. Oamenii sunt mai implicați sau mai puțin implicați în muncă, situează jobul pe o anumită treaptă ierarhică a valorilor personale, au diverse și diferite abilități, de la o generație la alta.

Practic, specialiștii ne spun că se produc modificări și la nivel de mental colectiv, de la o generație la alta. Oamenii încep să privească munca diferit și să o abordeze diferit. Să luăm exemplul bunicilor noastre. Câte dintre ele visau atunci și, mai degrabă, aveau șansa de a-și construi o carieră durabilă, într-un anumit domeniu? Majoritatea dintre ele erau nevoie ca, de la o vârstă fragedă să se căsătorească, să dea naștere câtor mai mulți copii și să se îngrijească, toată viața, de casă și de cei mici.

Cu timpul, condițiile de muncă pentru femei s-au îmbunătățit, la fel și accesul lor la educație, la formare profesională. De asemenea, au început să beneficieze de o recunoaștere tot mai puternică a dreptului lor la muncă și au început, astfel, ușor ușor să fie acceptate în domenii de activitate dominate de bărbați și să primească și ele aceleași recompense pecuniare pentru aceeași muncă depusă. Dar pentru a se ajunge aici a fost nevoie de schimbări, atât la nivel de societate, cât și individuale, de la o generație la alta.

Așa se face că, fiecare dintre generațiile Baby- Boomers, generația X, Y (Millennials) și generația Z aduc propriile lor concepții asupra activității profesionale.

Care sunt, de fapt, diferențele între generații, când vine vorba despre muncă?

Ei bine, un studiu realizat de Sergiu- Lucian Raiu scoate la iveală particularități cel puțin interesante și demne de dezbătut. Important de menționat este că studiul analizează caracteristicile fiecărei generații și comportamentul membrilor acestora pe piața muncii, balanța muncă/ familie și așteptările de la angajatori.

Se pare că generația Baby Boomers 1946-1964 – cu vârsta între 56 și 74 de ani, e caracterizată de persoane care cred în munca susținută din greu atât individual, cât și în echipă, cu sacrificiu, chiar workaholici.

În România, Generația Baby Boom nu coincide cu generația născută imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, așa cum se întâmplă în cazul altor țări, ci este generația supradimensionată care s-a născut după 1967. Sunt cei născuți ca urmare a Decretul 770 din octombrie 1966, care a impus interzicerea avortului. Este cohorta născută între 1967 și 1971 (în special datorită creșterii foarte mari a natalității în 1967 și 1968) și a căror membri au atins vârsta de 50 de ani între anii 2017 și 2021.

Au fost numiți „Decrețeii” sau „copii ai decretului” , iar datorită dimensiunii disproporționate a acestei generații, au fost nevoiți să se confrunte cu diverse probleme în timp: în sistemul educațional care nu era pregătit să facă față unui număr atât de mare de copii și la intrarea lor pe piața muncii, vorbindu-se de o „piață matrimonială”, la care trebuie să adăugăm efectele psihologice ale faptului că mulți dintre copiii din această generație nu au fost doriți de familiile lor (Ciumara, 2014).

Generația X 1965-1980 – cu vârsta între 40 și 55 de ani, denumită și „twenty-somethings”, e alcătuită din oameni care tind să fie sceptici față de statu-quo și relațiile ierarhice și se așteaptă ca managerii să le obțină respectul.

Acești oameni au crescut într-o epocă caracterizată de schimbări tehnologice și sociale semnificative și rapide, care au creat o instabilitate financiară, socială și familială. Și astfel au intrat pe o piață a muncii fără a aștepta o securitate a locului de muncă (Eyoun et al. , 2020). Au traversat și perioade de criză economică când părinții lor s-au confruntat cu concedieri în masă (adică prin anii 1980), trăind slăbirea structurii tradiționale a familiei.

Specialiștii notează că asupra lor se simt influențele generației Baby Boomers. Studiul dezvăluie că acești oameni apreciază un program de lucru flexibil, autonomia, munca interesantă și oportunitățile de creștere profesională.

În continuare, analizând generația Y 1981-1996 – cu vârsta cuprinsă între 24 și 39 de ani, constatăm că avem parte de caracteristici precum multitasking-ul. Acești oameni, cunoscuți și sub denumirea de „Millennials” sau „Nexters” au un optimism dus până la extrem și chiar așteptări nerealiste, de cele mai multe ori. Consideră că sunt scutiți în a respecta regulile. Totodată, ei sunt înzestrați cu atenția distributivă, decare majoritatea dintre ai dau dovadă.

Specialiștii spun despre Millennials că sunt o generație de mentalități inteligente și dezvoltate care adesea par de neînțeles.

În cele din urmă, referindu-ne la caracteristicile generației Z 1997-2012 – cu vârsta cuprinsă între 8 și 23 de ani, aflăm, în primul rând, că li se mai spune și mai sunt denumiți drept „Generația mobilă”, „Post- Millennials”, „Gen Z”, „Zers”, „iGeneration”, „iGen”, „Homeland Generation” („Homelanders”), „Founders”, „Pivotals” „Generation Nice”, „Screenagers”, „Share Generation”, „The New Silent Generation”.

Ce îi caracterizează pe cei din Gen Z în mod special? Ei sunt sunt nativii digitali. Persoanele născute în noua eră a internetului și obișnuite deja cu ecranele. Acestor tineri le place independența și nu agreează autoritatea pe care de cele mai multe ori o contestă. Sunt consumatori avizi de tehnologie și fani ai lumii digitale, motiv pentru care piața muncii din zona IT&C le este cea mai ofertantă și potrivită.