Comori descoperite în România, una după alta. Ce au descoperit acum arheologii în Iași

România este așezată peste o mină de aur, altfel spus, patrimoniul pe care țara noastră îl are este neprețuit.

În această vară, specialiștii au întreprins o nouă campanie de cercetare arheologică menită să investigheze situl din localitatea Costești, județul Iași. În situl „Costești-Cier/Lângă Școală” au fost descoperite și morminte vechi de aproximativ 6000 de ani.

„Cercetările din acest an au vizat cunoașterea situațiilor arheologice din partea de Vest și Sud-Vest a sitului propriu-zis, dincolo de șanțul de apărare, unde existau indiciile extensiei locuirilor, în diferite perioade istorice protoistorice și istorice. În noile secțiuni săpate au fost identificate 8 complexe adâncite, care aparțin orizonturilor cucuteniene de locuire din sit, cu caracteristici și funcționalități gospodărești, deoarece au servit ca gropi de împrumut/extragere argilă pentru confecționarea ceramicii și a lutuielilor pentru construcții, reutilizate apoi pentru adunarea resturilor menajere”, arată responsabilul de șantier, prof. dr. Sergiu-Constantin Enea.

Descoperirile sunt deosebit de importante pentru istoria noastră, iar specialiștii spun că este necesară urgentarea unor măsuri de protecție pentru oprirea eroziunii din acest sit.

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

„Având în vedere gradul de deteriorare a acestui sit arheologic, care a furnizat date arheologice deosebit de importante și un bogat patrimoniu, reiterăm necesitatea întreprinderii unor măsuri urgente de protecție, pentru oprirea eroziunii active, care avansează an de an”, avertizează același profesor.

Despre ce descoperiri este vorba

A fost scoasă la iveală o groapă-cuptor folosită pentru arderea sau coacerea ceramicii, din care s-a păstrat, din păcate, doar partea inferioară. De asemenea, a mai fost găsită o altă groapă mare, în care s-au descoperit resturile osoase ale unui animal erbivor de dimensiuni mari, ceea ce ar indica posibilitatea practicării unor rituale.

„Deocamdată, descoperirile mobile, ceramică, unelte și arme de silex și piatră, statuete antropomorfe și zoomorfe sunt foarte puține în aceste complexe. Acest fapt poate întări, încă o dată, caracterul gospodăresc, nemijlocit utilitar al unora dintre aceste amenajări. Importante sunt, însă, datele referitoare la completarea planimetriei sitului și utilizarea/gestionarea spațiului construit/locuit și a celui adiacent, certificându-se, încă o dată, complexitatea organizării habitatului cucutenian, în toate fazele de dezvoltarea ale acestei culturi”, a mai declarat Sergiu-Constantin Enea.