Tot ce trebuie să știi despre prețurile la benzină și motorină: la ce să se aștepte șoferii în 2021

2020 a fost un an marcat de pandemia de coronavirus, cu cerere scăzută de benzină și motorină. În 2021, după cum probabil ai observat dacă ai alimentat în ultima vreme, situația nu mai stă la fel. Dincolo de cerere, însă, trebuie să te uiți atent și la contextul internațional. OPEC joacă, așa cum se întâmplă de fiecare dată, un rol extrem de important.

Anul trecut a fost unul extrem de prost pentru producătorii de țiței și, pe cale de consecință, pentru cei care vând benzină, motorină și alți combustibili fosili, care s-au văzut nevoiți să ajusteze strategiile pentru a-și menține marjele de profit. Cererea a fost scăzută – milioane de oameni au stat închiși în case, multe activități s-au suspendat și multe afaceri au fost nevoite să pună lacătul pe ușă.

De la începutul anului, însă se observă o revenire la un oarecare normal. Înseamnă, între altele, o creștere a cererii, motiv pentru care prețurile la benzină și motorină au început să o ia în sus. OPEC – Organizația Țărilor Exportatoare de Petreol – a căutat să forțeze lucrurile încă de la începutul anului.

Poți să-i spui lăcomie și nu greșești prea tare, dar organizația de tip cartel are forța să influențeze prețurile într-o mare măsură.  Încă de la începutul lui 2021 s-a ajuns la un acord ce presupune relaxarea treptată a restricțiilor de producție și efectele s-au văzut imediat.

Tragedie în lumea muzicii: Valentin Petricenco, fostul toboșar al trupei Proconsul, s-a stins din viață

Ce poți face de Crăciun în București. Evenimente și activități în perioada 24-26 decembrie 2024

Între timp, s-au răzgândit, dar nimeni nu știe pentru câtă vreme.

Revenire vizibilă încă de la începutul anului

După un 2020 marcat de pandemie și de o cerere scăzută de combustibili, începutul de 2021 a marcat o revenire. Una chiar mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, adică primul trimestru, când pandemia nu se instalase în România.

După primele trei luni ale anului, vânzările de benzină în România au fost mai mari cu 4,7% în primul trimestru al acestui an decât în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor anunțate atunci de MOL și valabile doar pentru combustibilii vânduți în rețeaua proprie. Situația a fost însă, similară, pentru mulți jucători din domeniu. După lunile de lockdown de anul trecut, lumea a căutat să plece, să se plimbe.

În valoare absolută, vânzările de benzină au ajuns la 38.000 de tone. Totodată, la motorină, creşterea a fost de 3,1%, până la 132.000 de tone.

Preţurile solide ale petrolului şi gazelor, marja record din petrochimie şi buna performanţă a segmentului Consumer Services au contribuit la aceste rezultate, explicau reprezentanţii companiei petroliere.

De ce depinde prețul benzinei din România

Prețul combustibililor din România se calculează în funcție de cotația țițeiului Brent de la Londra. Sigur că sunt și alți factori, dar nivelul de acolo e extrem de relevant. La momentul redactării articolului, 22 iulie 2021, cotația Brent e undeva la 72 de dolari.

Ca o comparație, în iulie 2020 era undeva la 43 de dolari, după cum vezi în tabelul de mai jos:

Cum spuneam, prețul benzinei și al motorinei din România depinde și de alți factori, inclusiv producție, distribuție și altele.

De exemplu, prin aprilie s-a constatat o situație paradoxală.

Țiței ieftin, benzină scumpă

Prin luna aprilie, prețurile la pompă în România și în alte țări europene a început să crească accelerat, deși prețul țițeiului era relativ scăzut. Totuși, prețul produsului finit – adică al combustibililor de la pompă – s-a dus în sus. Diferenţa între preţul la care se tranzacţiona atunci benzina comparativ cu ţiţeiul brut atinsese cel mai ridicat nivel de după 2017.

Analiștii găsiseră o posibilă explicație: cel puţin un sfert dintre facilităţile care produceau benzină la rafinăriile din nord-vestul Europei fuseseră scoase din funcţiune pentru lucrări de mentenanţă sau întreruperi neprogramate. Pe cale de consecință, producția de benzină a fost mai redusă.

Rafinăria Miro din Germania, care în mod normal furniza între un sfert şi o treime din benzina consumată în Germania, a trecut printr-un proces major de revizie în primăvara acestui an. De asemenea, rafinăria Pembroke din Marea Britanie s-a numărat printre facilităţile care au redus producţia vreme de câteva săptămâni.

Toți acești factori au influențat preţul benzinei, dar n-au fost de ajuns pentru a modifica marjele pentru alte tipuri de combustibili utilizaţi în transport. Oricum rafinăriile procesau mai puțin țiței – cererea a fost scăzută pe perioada pandemiei. S-au adăugat, la acea vreme, şi exporturile mari, în special spre SUA.

Piaţa a contrabalansat cu mult pierderea cererii și asta s-a văzut în prețuri.

Foarte aproape de pragul de 6 lei

În România, prețurile la pompă au început, din nou, să crească. Dacă ai alimentat recent, poate ai văzut că un litru de benzină sau motorină standard costă aproape 6 lei.

În ianuarie 2020, spre exemplu, înainte apariției cazurilor de infectare cu coronavirus, un litru de carburant costa în jur de 5,3 lei, după ce fusese eliminată supraaciza. Dacă în urmă cu câteva luni, un plin de benzină (50 de litri) costa în jur de 250 de lei, acum valoarea s-a majorat spre 300 de lei (60 de euro), după cum arată calculele EuropaLiberă.

Dragoș Cabat, membru în Consiliul Director al Asociației CFA România, e de părere că prețul carburantului se majorează din trei motive: creșterea prețului petrolului la nivel mondial, al doilea este legat de actualizarea accizei, iar ultimul se referă la deprecierea leului față de euro și dolar.

E drept că cererea a devenit crescută, e perioada concediilor, prețul combustibililor crește de obicei pe perioada verii – tocmai pentru că oamenii se deplasează spre destinații îndepărtate.

OPEC caută să regleze ”din robinet”

Pentru a stabiliza un pic prețurile – adică pentru a domoli creșterea lor – membrii OPEC s-au înțeles, weekend-ul trecut, să crească producția de țiței începând din luna august. Asta înseamnă, la nivel teoretic, că prețurile ar trebui să scadă, după cum arată New York Times. Efectele s-ar putea resimți și în România, dar reculul e de câteva săptămâni.

Un astfel de acord a mai fost încercat și la începutul acestei luni, dar nu s-a ajuns la un consens din cauza unei dispute între Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. Neînțelegerea a provocat creșterea accelerată a prețurilor pe care o resimți și în România în aceste zile.

Conform acordului anunțat duminică, OPEC +, adică cele 23 de națiuni conduse de Arabia Saudită și Rusia (care nu e parte din OPEC, dar participă de obicei și are un cuvânt de spus), va crește producția în fiecare lună cu 400.000 de barili pe zi, începând din luna august. Înseamnă un plus de aproximativ 2% la oferta mondială până la sfârșitul anului.

Organizația de tip cartel livrează aproximativ 40% din cantitatea de țiței la nivel mondial.

O toamnă cu provocări

Piața țițeiului va fi puternic influențată de ce se va întâmpla în această toamnă. E adevărat că cererea pentru carburanți a început să revină, odată cu relaxarea restricțiilor, dar viitorul e impredictibil. Mulți analiști se tem de apariția unui val patru în toamnă, ceea ce ar putea da, din nou, lucrurile peste cap.

E greu de crezut că vor mai urma perioade de lockdown, dar nu se știe niciodată.

OPEC – Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol – caută în această perioadă să dea drumul mai mult la robinet, dar s-ar putea răzgândi în toamnă, dacă prețul țițeiului coboară accelerat. S-ar putea reveni la abordarea de la începutul anului.