Copiii din România de azi, mai slabi pregătiți decât cei de ieri: statisticile de necontestat ale lipsei de educație
În teorie, datorită accesului la informație și tehnologie avansată, copiii din ziua de azi ar trebui să fie mai deștepți. De la o generație la alta ar trebui să vedem un progres. În România este invers.
Ai tot dreptul să te gândești la consecințele economice al pandemiei, să ai în vedere impactul emoțional al izolării sau să te gândești la oamenii care și-au pierdut viața. Din păcate, prea puțini se gândesc la dezastrul terifiant din educația din România, atât în perioada pandemiei, cât și înainte.
O analiză fascinantă asupra acestei probleme a fost publicat în urmă cu câteva zile de către Doru Dima, un doctor în Psihologia Muncii și Organizațională, cu 20 de ani de experiență în domeniul Resurselor Umane. Concluziile la care a ajuns el aici sunt foarte îngrijorătoare și te privesc chiar și dacă nu ai copii.
Înainte să ajung la concluzia că ”sistemul românesc de educație este bolnav și nu prea mai avem timp să îl facem bine”, Dima a atras atenția asupra mecanismului prin care a fost măsurat dezastrul.
În ultimii 20 de ani, a realizat peste un milion de evaluări psihometrice la nivel național. În urma analizei, s-a stabilit că suntem pe un trend descendent nu ascendent al educației. Adică, vorbim despre o scădere a nivelului de IQ de la generație la generație. Și asta nu e totul.
Pe un eșantion de 13.973 absolvenți de liceu (date colectate în anii 2018, 2019, 2020) am ajuns la următoare concluzie: Generațiile care vin din urmă, au o medie a scorurilor la testele noastre de aptitudini cognitive de 3,14 (STEN) pe o scală de la 1 la 10 pentru aptitudinea verbală și 4,50 (STEN) pe o scală de la 1 la 10 pentru aptitudinea numerică. ”Trageți voi concluziile în condițiile în care acum 15 ani eram cu scoruri peste 5.”, se menționează în articol.
Iar ca să-ți dai seama că problema nu este una a copiilor din această generație, ci a generației de copii din România, este suficientă o comparație cu situația din interiorul Uniunii Europene: 46,6 % din persoanele cu vârsta de 15 ani au rezultate slabe la matematică (media UE: 22,4 %), 43,9 % în domeniul științei (media UE: 21,6 %) și 40,8 % la lectură (media UE: 21,7 %).