România are un rol cheie în apărarea planetei noastre împotriva unui impact cu asteroizi

Confruntați cu perspectiva repetării unui eveniment asemănător celui care a eradicat populația dinozaurilor, oamenii de știință de pe întreg globul caută soluții pentru a putea elimina pericolul unui impact planetar.

Eforturile comune ale oamenilor de ştiinţă din 18 ţări, inclusiv România, își au acest obiectiv. Cele 18 state participă în prezent la definitivarea primei misiuni de apărare planetară a Pământului, care va începe în 2021, într-un efort internaţional de deviere a unui asteroid, cu ajutorul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), şi al NASA.

“În situaţia în care ştim că Pământul poate să sufere astfel de probleme şi ştim şi că putem avea tehnologia să evităm aşa ceva, atunci suntem responsabili pentru generaţiile viitoare”, a declarat Marius-Ioan Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), pentru Digi24.ro.

Vestea bună este că tehnologia, deși încă la un nivel incipient, există în acest moment şi urmează a fi testată pentru dezvoltări ulterioare.

De ce este România un participant cheie la misiunea de apărare planetară?

În mai puţin de un an, de pe Pământ va fi lansat în direcţia unui asteroid inofensiv, aflat la 11 milioane de kilometri de Pământ, un vehicul spaţial. Misiunea are în vedere impactul violent al vehiculului spaţial de corpul asteroidului.

Cine este Călin Georgescu, candidatul la prezidențiale care a produs o surpriză neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

În urma impactului, asteroidul ar putea deveni astfel primul corp ceresc ale cărui orbită şi caracteristici fizice au fost modificate prin intervenţie umană.

Întregul efort este împărțit în două etape sau două misiuni distincte. În prima etapă, va avea loc impactul propriu-zis al celor două obiecte, reprezentând misiunea DART, realizată de NASA.

A doua etapă va consta în măsurarea şi analizarea datelor impactului, pentru a stabili modul în care a fost modificată traiectoria corpului ceresc, cunoscută drept misiunea HERA, realizată de ESA.

“România va juca un rol esenţial în misiunea HERA”, potrivit comunicatului publicat de Agenţia Spaţială Europeană.

Ţara noastră va contribui la această misiune cu ajutorul a patru companii private şi al Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE), care va fi implicat în proiectarea unui altimetru laser necesar misiunii spaţiale.

“România este unul dintre partenerii cheie în consorțiul căruia i-a fost acordat contractul, fiind responsabilă, alături de Portugalia, de proiectarea unui altimetru laser, instrument ce va oferi informații vitale pentru navigația autonomă a misiunii. În plus, România va dezvolta unitatea de procesare de imagini, sistemul de conexiuni și echipamentul electronic de testare, contribuind și la sistemul de ghidare, navigație și control (GNC)”, se arată în comunicatul ESA.

Asteroizii sacrificați: Didymos şi Dimorphos

Pentru misiunea comună NASA-ESA au fost aleşi doi asteroizi – Didymos şi Dimorphos – care, în termeni ştiinţifici, sunt cunoscuţi sub denumirea de “sistem binar de asteroizi”.

Didymos are dimensiunea unui munte cu diametrul de 780 de metri, iar Dimorphos este “luna” sa, de dimensiunea Marii Piramide din Gizeh, cu un diametru de 160 de metri.

Asteroizii nu au fost aleşi întâmplător: majoritatea asteroizilor, cu diametru de peste 1 kilometru sunt, în prezent, uşor de observat şi monitorizat.

Însă, problematice sunt obiectele de dimensiuni mai mici, precum Didymos şi Dimorphos, estimaţi a fi în jur de 30.000 în sistemul solar, greu de depistat şi care, dacă ar lovi Pământul, ar avea capacitatea de a distruge oraşe întregi.

HERA va face măsurători din spațiu

Misiunea DART a NASA va încerca să modifice îndeajuns de mult traiectoria celor două corpuri. DART va fi “săgeata” care va fi lansată în iulie 2021 şi îl va lovi pe Dimorphos în 2022, pentru a încerca să-i schimbe parametrii de mişcare.

Misiunea Hera, a Agenţiei Spaţiale Europene, este să ajungă în apropiere de locul în care s-a petrecut faptele şi să facă măsurători.

Se estimează că, în urma impactului, micul asteroid îşi va micşora viteza orbitală, de circa 17 cm/s cu circa o jumătate de milimetru pe secundă.

În acest fel, perioada sa de rotaţie în jurul satelitului principal va fi la rândul ei micşorată cu 200 de secunde – suficient pentru a putea fi sesizată şi măsurată de către telescoapele terestre.

Oamenii de știință se așteaptă ca impactul să formeze un crater extins, de circa 20 de metri diametru.

Restul măsurătorilor extinse vor cădea în sarcina misiunii Hera, care va ajunge la sistemul Didymos la finalul lui 2026, pentru a studia sistemul pentru cel puțin șase luni.

România mai participă și la alte proiecte de apărare planetară

Directorul Agenţiei Spaţiale Române spune că acesta nu e singurul proiect de apărare planetară la care România participă.

“Lucrăm la un alt proiect, în acest scop, intitulat Proba-3. Acesta constă din două nave spaţiale care sunt distanţate între ele la 140 de metri şi care formează împreună un telescop, de o lungime de 140 de metri”, a spus Piso.

Vorbim despre ceea ce înseamnă un coronograf – un instrument spaţial destinat cercetării coroanei solare.

Conform ESA, cei doi sateliţi vor zbura “în formaţie”, astfel încât unul dintre ei să eclipseze complet Soarele, pentru a permite celui de-al doilea să studieze astfel mai uşor coroana solară.

“Se uită la Soare acoperind discul solar şi acesta permite detectarea de obiecte potenţial periculoase care vin dinspre Soare şi pe care nu avem cum să le vedem de pe Pământ”, a explicat preşedintele ROSA.

Institutul pentru Microtehnologie din Bucureşti şi Pro Optica realizează diverse componente pentru proiectele ESA.

Un proiect similar presupune construirea unui radar la staţia Cheia, care ar permite detecţia şi urmărirea de obiecte de ordinul centimetrilor la o distanţă de 1.000 de kilometri, a mai spus preşedintele ROSA.