Totul despre noul buletin: de ce n-ar mai trebui să stai la cozi la ghișee

Ministerul de Interne tocmai ce a venit cu un proiect referitor la actele de identitate. Din 2021, ar urma să intre în vigoare mai multe modificări. Iată tot ce trebuie să știi despre acest lucru.

Ministerul de Interne a lansat în dezbatere publică un proiect ce modifică semnificativ modul în care sunt emise și folosite cărțile de identiate. E, de fapt, o reformă ce se vrea în linie cu standardele de la nivelul Uniunii Europene. Noile reglementări ar urma să intre în vigoare din 2021.

Important de precizat că toate aceste schimbări au o puternică amprentă de digitalizare a serviciilor oferite de stat. Dacă ele vor fi implementate sau nu în forma propusă acum de MAI, rămâne de văzut.

Iată tot ce trebuie să știi despre noile cărți de identitate.

Trucul pentru ca robinetele din baie să fie mereu strălucitoare. Cu ce trebuie să le ștergi ca să rămână curate zile la rând

Iluzia optică care îți păcălește creierul. Dacă vezi două fețe în culori diferite, ai picat în capcană, de fapt

Acte de identitate emise de la 12 ani

Probabil cea mai importantă modificare se referă la vârsta de la care unui român i se eliberează actul de identitate. Aceasta ar urma să scadă – de la 14 ani la 12. De asemenea, actul de identiate se poate elibera chiar și înainte de împlinirea acestei vârste, opțional. Așadar, doar dacă părinții sau reprezentanții legali doresc acest lucru.

Noile acte de identitate urmează să beneficieze de elemente de securitate sporită. Vei fi, așadar, mai protejat împotriva falsurilor. Ți se va permite, de asemenea, să accesezi servicii ale administraţiei publice fără să fie nevoie să te mai prezinți la ghișeu.

Un alt aspect important: noile cărți de identitate vor putea fi folosite și în calitate de carduri de sănătate. E o recunoaștere indirectă a faptului că, de fapt, acest sistem a fost de la început gândit extrem de prost și și-a demonstrat limitările în mai multe rânduri.

România se aliniază standardelor UE

Prin proiectul lansat în dezbatere publică, Ministerul de Interne nu face decât să preia din prevederile Regulamentului (UE) 2019/1157.  Pentru ca românii să se bucure de dreptul la libera circulația în UE, în condiţii similare celorlalţi cetăţeni ai statelor membre, România este obligată să emită acte electronice de identitate, începând din luna august a anului viitor (2021).

„Noile acte de identitate vin cu garanţii suplimentare de securitate şi întăresc încrederea instituţiilor publice şi a mediului privat că persoana care prezintă documentul este în fapt titularul acestuia. Astfel, se aduc îmbunătăţiri majore actualului act de identitate (care a fost pus în circulaţie în anul 1997), prin utilizarea unor tehnologii de fabricaţie avansate, a unor elemente grafice de securitate, a unor inserturi de materiale de securitate şi, nu în ultimul rând, prin protecţia IT oferită de mediile de stocare electronice”
Proiect MAI

Important de precizat că, vrând-nevrând, trebuie să-ți schimbi buletinul vechi cu cel noi, care conține un cip. Ministrul de Interne, Marcel Vela, a insistat că acele cărți de identitate fără cip nu vor putea fi folosite începând cu anul viitor de cetăţenii români pentru a ieşi din ţară.

„Se va crea și posibilitatea de a crea o carte de identitate simplă pentru cetățenii care nu vor carte de identitate cu cip. Cartea simplă de identitate nu va conţine cip sau date electronice, dar va prezenta un grad ridicat de securitate. Acest tip de carte fără cip nu va putea fi folosit de anul viitor pentru a ieşi din ţară”
Marcel Vela, ministru de Interne

Cum promite Guvernul că nu te mai ține la coadă la ghișee

O altă prevedere importantă se referă la interacțiunea cu instituțiile statului. Noile acte de identitate îți vor permite, indiferent dacă te afli în România sau în străinătate, să rezolvi online orice problemă cu autorităţile administraţiei publice şi să soliciți prestarea de servicii publice.

Pe hârtie sună extrem de bine. În practică, s-ar putea dovedi mai dificil, mai ales că ar presupune o reformă administrativă și un sistem IT extrem de bine pus la punct. Mai mult, ar veni la pachet și cu niște concedieri în rândul bugetarilor. Adică exact acei bugetari în fața cărora aștepți acum ore în șir la coadă pentru o banală semnătură sau pentru un formular.

Interesant de văzut ce putere politică își va asuma aceste concedieri din sistemul bugetar. 

„Întrucât identitatea se certifică prin mecanisme similare semnăturii electronice, prezenţa fizică a cetăţeanului la ghişeu nu va mai fi necesară, acesta putând accesa de la distanţă servicii precum: înmatricularea unui autovehicul, obţinerea unui certificat de cazier judiciar, a unor avize, autorizaţii sau a altor documente de la autorităţile publice, depunerea unor declaraţii personale prevăzute de lege ş.a”
Proiect MAI

Dispare cardul de sănătate?

MAI precizează că noul act electronic de identitate va putea fi folosit pentru autentificarea în platforma informatică a asigurărilor de sănătate şi, în aceste condiţii, va asigura „funcţionalitatea de card de sănătate”. Acel card de sănătate care și-a arătat sincopele în repetate rânduri.

Și la care statul se gândește acum să renunțe, deși s-au investit sume extrem de mari. Bani care puteau fi direcționați către proiecte cu adevărat eficiente.

Ca să-ți faci o idee, sistemul Cardului Național de Asigurări Sociale de Sănătate (CEAS) a costat peste 87,6 milioane lei fără (TVA). A fost implementat de HP România SRL și Novensys Corporation. Subcontractant a fost pe SIVECO Romania. Ulterior, valoarea totală a implementării cardului de sănătate și SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat) a fost de 184 de milioane de euro.

Abia din 12 noiembrie 2016, toţi furnizorii de servicii medicale – medici, laboratoare, spitale publice şi private, furnizori de îngrijiri la domiciliu etc., inclusiv cei care nu au contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate – sunt obligaţi prin lege să folosească sistemul dosarului electronic de sănătate.

Rămâne de văzut ce se va alege de această reformă pe care și-o dorește statul. Cum spuneam, ideile nu-s rele. Contează, însă, cum sunt ele implementate.

Textul proiectului lege poate fi consultat AICI.